Un revelator al corupţiei

Dacă nu s-a sfiit dl Severin să se lase corupt în inima Europei, se vor sfii vameşii şi poliţiştii de frontieră, la fruntariile acesteia, la mii de leghe distanţă?

N-o să mă apuc să-i fac portretul complet al dlui Severin, pentru că am făcut deja asta pe blogul meu, ba chiar am avut şi o mică discuţie cu Dorin Tudoran, legată de faptul dacă bruxelles-ul nostru este un „prost fără pereche", cum susţineam eu, sau nu. Tudoran credea că, dacă îi dăm şansa să fie „un prost", îi dăm şi o cale de ieşire, după principiul „am fost un dobitoc", lansat de Postelnicu în procesul intentat după căderea comunismului. Eu nu cred asta, pentru simplul motiv că Justiţia nu socoteşte prostia o circumstanţă atenuantă. De altfel, nici fostul demnitar comunist n-a scăpat de pedeapsă invocându-şi „dobitocia". Cât de inteligent este dl Severin se vede, de altfel, şi din energia cu care se cramponează de funcţie, în huiduielile unanime din hemiciclu, şi după ce cofăptaşii dumisale au părăsit cu coada între picioare Parlamentul European.

Însă nu „prostia" dlui Severin mă preocupă acum, ci un fapt nepus deocamdată în discuţie, dar care mi se pare un revelator perfect al nivelului şi tipului de corupţie băştinaş. Am urmărit de câteva ori imaginile surprinse de jurnaliştii englezi cu camera ascunsă şi ceea ce m-a şocat în primul rând a fost naturaleţea, firescul cu care dl Severin se comporta în calitatea dumisale de demnitar corupt. Dincolo de infatuarea structurală, evidentă şi în postura corpului, dl Severin discuta complet degajat, fără vreo angoasă vizibilă, detaliile „tehnice" ale actului de corupţie în care era parte - cum va proceda, cât va costa „consultanţa", cum se vor face plăţile etc! Ca să te comporţi atât de firesc, şi încă „în deplasare", trebuie fie să ai exerciţiu, fie să aparţii unei culturi în care corupţia este fapt cotidian la toate niveluri, fie amândouă. Mă tem că suntem în ultima situaţie! Oricum, dl Severin nu părea vreun debutant cotropit de trac! Iar dacă un demnitar român se poartă aşa de natural în inima Europei, se cam sparie gândul când mă gândesc în ce atmosferă decrispată, dacă nu entuziastă, se desfăşoară actele de trafic de influenţă, de dare şi luare de mită, într-un cuânt de corupţie între fruntariile naţionale!

Dar cazul Severin este revelator şi pentru comunitate, despre modul în care luptăm, neicuşorule, cu corupţia. Parlamentarii din Austria şi Slovenia au demisionat imediat şi au plecat acasă să-şi primească safteaua, al nostru stă în post, fie şi huiduit, aşteptând să fie demis. Exact cum procedează şi demnitarii din ţară, care nu se dau duşi nici cu poliţia. La noi, PSD se chinuie să-l excludă pe Severin din partid - să vedem cu ce rezultate, dat fiind că se ocupă de asta dl Vanghelie, un monument al anticorupţiei!  -, pe când la Ljubljana, după cum mă informează cineva de la faţa locului, toate partidele, inclusiv propriul partid, au salutat demisia dlui Zoran Thaler, poliţia şi-a intrat în rol, iar şeful Agenţiei Anti-Corupţie a anunţat că acest caz este de resortul său, că a început cercetările şi că europarlamentarul sloven riscă zece ani de închisoare. Da, cum se vede, „balcanicii" sloveni parcă mişcă altfel în asemenea situaţii!

Bun. Ne-am apucat să exportăm corupţia în creierul colectiv al Europei, iar după aceea ne mirăm că instituţiile europene continuă monitorizarea Justiţiei şi a luptei anticorupţie de la noi, sau că europenii  strâmbă din nas în ceea ce priveşte acceptarea noastră în spaţiul Schengen! Păi, dacă nu s-a sfiit dl Severin în miezul acelui spaţiu, se vor sfii vameşii şi poliţiştii noştri de frontieră - de altfel, în anchete prelungite - undeva la marginile acestuia, la mii de leghe distanţă?