Trei, Doamne, şi toţi trei!

Pentru PDL, ar fi bine să câştige dl Blaga, pentru Opoziţie, ar cădea bine victoria dlui Boc. Dar pentru noi? Pentru noi, ar fi minunată victoria dlui Paleologu, măcar ne-am ridica în lumea eterată a ideilor…

Bătălia pentru conducerea PDL a intrat în linie dreaptă, în circa o lună îi vom cunoaşte deznodământul, care nu este chiar atât de previzibil pe cât cred unii. La Congres va fi deci o luptă în trei, dacă punem la socoteală şi ultima candidatură anunţată, cea a simpaticului domn Paleologu Jr. Sigur, Domnia Sa a şi anunţat deja că nu pleacă la luptă cu gândul la victorie, ci numai pentru a propune nişte idei. Constat că dl Paleologu este de un optimism fără frontiere - şi încă din două motive. Pe de o parte, este interesant că tânărul fost ministru al Culturii doreşte să introducă dezbaterea de idei acolo unde aceasta a fost mereu absentă, în viaţa politică de la noi. Pe de alta, e de-a dreptul temerar gândul Domniei Sale că ar putea găsi parteneri de schimburi de idei în interiorul partidului care, dacă a ieşit prin ceva în evidenţă, mai ales de la începutul crizei încoace, este absenţa totală a ideilor - cel puţin în ceea ce priveşte relansarea economică, menită să pună capăt sacrificiilor inutile din ultimii ani.

Ei, bine, dacă dl Paleologu a intrat în luptă de dragul ideilor, domnii Blaga şi Boc au făcut-o din dragoste pentru putere şi mi se pare onest că amândoi recunosc acest lucru, nu umblă cu cioara vopsită în doctrină şi ideologie. Interesant este că e greu să-ţi dai seama care sunt, totuşi, combatanţii, de vreme ce dl Blaga îşi efectuează singur strategia, îşi declară intenţiile, pe când, în locul dlui Boc, vorbeşte preşedintele Băsescu. Mai întâi, i-a arătat dlui Blaga cartonaşul galben, acuzându-l că ar fi furat startul, ­anunţân­du-şi prea devreme candidatura. Ce înseamnă prea devreme, la vreme sau prea târziu în acest tip de luptă politică eu nu ştiu, mă gândesc totuşi că e mai bine să-ţi anunţi din vreme intenţiile. Cum atacul acela, ca şi altele tot la nivel de mici înţepături, nu au avut efecte notabile în reducerea şanselor dlui Blaga, preşedintele - cel imparţial şi echidistant, al republicii, nu al PDL - a revenit în forţă, schimbându-i dlui Blaga porecla „Buldog", tot de dl Băsescu acordată, cu cea de „Caporal", partidul dumisale de suflet având nevoie în frunte de un preşedinte, şi nu de un astfel de subofiţer! Nu ştiu numai dacă nu cumva dl Băsescu n-a încurcat persoanele când a venit cu porecla. Dintre cei doi, „caporal" mi se pare, mai degabă, dl Boc, aşa ascultător cum se dovedeşte cu „ofiţerii", de la însuşi preşedintele la funcţionarii financiari internaţionali, dar necruţător cu noi, „soldaţii", bieţii cetăţeni supuşi incompetenţei dumisale guvernamentale. Sau, dacă dl Blaga este „caporal", cu siguranţă că dl Boc abia ce se pregăteşte să fie avansat „fruntaş".

Ce va fi la Congresul din mai? Nu cred că se poate da un pronostic valabil. Dacă lucrurile ar sta aşa de bine, ­n-ar fi intervenit preşedintele atât de părtinitor, nici nu ­s-ar fi grăbit guvernul dlui Boc cu puhoi de bani peste capetele dlui Flutur şi ale altor lideri locali. Cum loialitatea nu este cea mai mare calitate a politrucului românesc în general, nici această niagară bugetară nu garantează nimic. Jocul la două capete face parte din expertiza aceluiaşi politruc. Ceea ce este sigur este faptul că, pentru PDL, soluţia cea mai bună ar fi dl Blaga, care măcar mai are nişte canale de comunicare în câmpul politic. Pentru Opoziţie, ar fi mai bine să câştige dl Boc, ca să continue procesul de prăbuşire al partidului dumisale. Dar pentru noi? Ei, pentru noi, ar cădea excelent dl Paleologu, măcar ne-am înălţa în lumea eterată a ideilor. Dar cum dumnealui nu luptă pentru putere, nu văd cum ar putea să câştige...