Românii în Creta

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

10.000 de români la 500.000 de cretani. Dacă îşi fac un partid, românii pot câştiga locuri importante în municipalităţi.

Aici, auzi mai peste tot vorbindu-se româneşte. E firesc. În momentul de faţă, muncesc legal in Creta peste 10.000 de români, alţi circa 3.000 muncind la negru. Cărora se adaugă turiştii, nu puţini, deşi nu la fel mulţi ca ruşii sau polonezii. Nu e o cifră prea mare dacă o raportăm la milioanele de români din Italia sau Spania, dar e semnificativă în raport cu cei 500.000 băştinaşi. Românii care muncesc legal aici fac toate meseriile posibile, în general cele legate de turism, dar nu exclusiv, pentru că am cunoscut concetăţeni medici, funcţionari bancari sau patroni de mici firme de IT.

Însă pe cei mai mulţi români i-am întâlnit în agenţii de turism, hoteluri, restaurante, taverne şi terase, făcîndu-şi cu pricepere şi amabilitate meseriile, indiferent că erau ghizi, chelneri, recepţioneri, bucătari - apropo, o meserie căutată şi excelent plătită şi în Creta! - traducători sau vânzători. Ei înşişi cred că sînt ajutaţi în găsirea rapidă a slujbelor şi în buna lor exercitare de adaptabilitate şi de cunoaşterea limbilor străine. Cei mai mulţi din cele câteva zeci de români cunoscuţi de mine aici, în ultimii ani, vorbeau, pe lângă limba maternă, greaca şi engleza, unii franceza sau germana, ba chiar şi limbi mai exotice pentru noi, precum rusa, polona, ceha, sârbo-croata sau olandeza. Am cunoscut ghizi care vorbeau fluent 5 - 6 limbi, pe care le schimbau instantaneu, la nevoie.

Zilele trecute, pe când îmi luam papuci de protecţie pentru malurile stâncoase ale insulei, auzindu-mă schimbînd o replică, vânzătoarea a schimbat şi ea imediat buna sa engleză cu o excelentă română. Nu era o compatrioată, ci o rusoaică din Chişinău, măritată cu un bucureştean. Şi-au învăţat reciproc limbile de apartenenţă nu neapărat ca o probă a iubirii, ci din necesitate profesională. Ea are cumpărători români, el este recepţioner la un hotel preferat de turiştii ruşi.

La terasa unde mă conectez de obiecei la internet, ieri mi-a adus cafeaua o româncă, inginer de formaţie, venită aici de aproape 15 ani. A făcut cam toate slujbele din turism, vorbeşte vreo şapte-opt limbi, s-a măritat cu un localnic care are o mică afacere, iar acum lucrează doar în sezon. Ce mică e lumea! Nu doar că era româncă, era ieşeancă şi, pe deasupra, plecată din cartierul meu.

Am cunoscut în timp zece ghizi ai agenţiei prin care-mi comand sejurul. Toţi s-au stabilit aici, unii s-au căsătorit, au făcut copii, au cumpărat deja mici proprietăţi. Cei de anul acesta m-au sfătuit, dacă am bani, să cumpăr, criza a coborât semnificativ preţurile la terenuri şi construcţii. I-am întrebat dacă numita criză a afectat turismul în acest an. Puţin, în sensul că anul acesta turistul se gândeşte puţin înainte de a face o cheltuială, pe care altădată o făcea pe negîndite. De altfel, nici mie nu mi s-au părut tavernele mai goale, nici magazinele mai puţin aglomerate, nici şuvoiul de lume de pe esplanadă, seara, mai puţin intens.

10.000 de români, majoritatea grupaţi în regiunea Iraklion, cea mai dezvoltată turistic. Dacă şi-ar face o UDMR, mă rog UDRC, ar putea cîştiga posturi importante în municipalităţi precum Iraklion sau Hersonissos, cea mai mare staţiune din Creta. Norocul cretanilor e că românii nu-s organizaţi nici aici! Şi apropo, turiştii români nu-s chiar o sărbătoare. Sunt o idee mai puţin pretenţioşi decât polonezii şi aproape la fel de gălăgioşi ca ruşii! Nu din acest motiv sunt iubiţi ruşii - cheltuie nelimitat şi dau cele mai mari bacşişuri!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite