Preşedintele are dreptate!

Mă gândesc că putem da o extensie principiului contributivităţii despre care vorbea dl Boc în cazul pensiilor şi chiar instaura o anume echitate fiscală.

Trebuie introdusă echitatea fiscală, trebuie să ne dovedim solidaritatea - toţi, vii, morţi sau muribunzi, trebuie să plătim impozite!

Salariile reduse cu 25%, pensiile, ajutoarele de şomaj şi sociale, indemnizaţiile pentru mame şi tinerii căsătoriţi de asemenea reduse consistent, concediile medicale controlate cu Miliţia, pardon Poliţia, dar procedura mă trimisese cu gândul la rolul miliţienilor în reprimarea avorturilor în vechiul regim. E bine, însă eu cred că preşedintele are dreptate, nu ajunge, trebuie să continuăm reducerea cheltuielilor şi să găsim noi surse fiscale de venituri, chiar dacă încasările actualelor taxe sunt ridicole. Nu cred însă că mărirea cotei unice sau a TVA pot face mare lucru. După ce ai redus salariile cu un sfert, aplici cota progresivă la sume minuscule.

Sau ce profit au firmele, când cele care n-au falimentat deja se pregătesc să o facă ori sunt în conservare? Iar ca să obţii venituri din creşterea TVA trebuie să existe vânzări, afaceri. Cine mai cumpără, acum, ceva, în afara strictului necesar, adesea nici măcar atât? Să umbli cu „taxa pe fumărit", ca fanarioţii, acum, când puţină lume se mai încălzeşte la „foc deschis", nu ţine, e complet ine­ficace. Cum e de-a dreptul ridicol să reinventezi „taxa pe lumina soarelui" aplicată de un rege suedez supuşilor acum vreo 400 de ani!

Există însă variante mai eficiente, mai sigure de creştere a veniturilor. Mă gândesc că putem da o extensie principiului contributivităţii despre care vorbea dl Boc în cazul pensiilor şi chiar instaura o anume echitate fiscală. Cred că toţi românii, indiferent de starea lor, vii, morţi sau muribunzi, trebuie impozitaţi. Mă refer la persoanele care cu nesimţire se sustrag de la plata impozitelor, pentru că găsesc de cuviinţă să moară!

Aceşti evazionişti ai neantului, aceşti „golani", trebuie impozitaţi pentru moartea lor. Şi cum, graţie măsurilor deja luate cu înţelepciune de bravii noştri guvernanţi, numărul lor este în creştere, bugetul României va ajunge să se dubleze grabnic, în cel mai rău caz! Fiscul ar trebui să urmărească plata restanţelor şi dacă mortul se încăpăţânează să nu plătească în termen de 30 zile de la deces, să se aplice penalizările cuvenite .

Dacă tot nu-şi achită datoriile către statul care l-a protejat cu atâta grijă toată viaţa, să fie executaţi silit, el sau rudele lui până la a şaptea spiţă. Astfel, statul ar recupera totul de la aşa-numiţii defuncţi, care-şi imaginează că moartea i-ar priva de condiţia naţională, de dreptul sacru de-a cânta peste morminte „Noi suntem români"! Apartamentele, maşinile, bunurile imobile şi mobile ale acestor evazionişti sumbri ar intra în averea statului şi, astfel, România ar avea ce să mai vândă, pentru a plăti datoriile tocmai făcute de dnii Băsescu şi Boc!

Doar un asemenea impozit ar dovedi că toţi, vii sau morţi, suntem egali în calitatea noastră de contribuabili, iar noi, morţi sau vii, ne-am dovedi astfel solidaritatea. Dacă să fie impozit procentual sau forfetar, dacă trebuie plătit deodată sau lunar de-a lungul vieţii, care sigur ne conduce spre moarte!, dacă se aplică retroactiv, sunt chestiuni tehnice pe care dnii Băsescu şi Boc le vor rezolva laolaltă cu eminentul ministru de Finanţe, dl Vlădescu.

Liviu Antonesei este scriitor - autor a 20 de cărţi - şi profesor de Ştiinţele Educaţiei la Universitatea din Iaşi. Săptămâna aceasta se desfăşoară, la Iaşi, Festivalul EuroArt, organizat de Fundaţia Timpul, pe care o conduce.