Marea coafare

Schimbarea garniturii PDL îi face bine lui Ungureanu.

Renunţarea la nucleul dur al miniştrilor PDL este o mişcare surprinzătoare. Este posibil ca Emil Boc să-şi fi luat revanşa pentru debarcarea sa făcută fără menajamente de Traian Băsescu.

Dacă Boc nu a mai avut loc la şefia Guvernului, atunci ceilalţi de ce să mai stea la Palatul Victoria? Oare nu au împărţit ei aceeaşi imagine detestabilă? Şi atunci, de ce să plătească numai unul?

Pentru cine a urmărit sondajele de opinie şi sloganurile usturătoare ale străzii, era de luat în calcul că o simplă schimbare de premier, cu păstrarea figurilor „celebre" din echipa lui Boc, nu ar fi avut impactul scontat asupra populaţiei nemulţumite. Oamenii au taxat în Piaţă aroganţa, superioritatea, afişarea ostentativă a bunăstării din partea unor miniştri care proslăveau virtuţile austerităţii pentru cei mulţi.

Nu cu mult timp în urmă, chiar Traian Băsescu a cerut mai multă modestie în imaginea apropiaţilor săi, că e nevoie de reţinere, chiar dacă unii dintre aceştia nu au intrat săraci în politică.

Pentru ca operaţiunea Ungureanu să aibă sorţi de izbândă era necesar un guvern fără Elena Udrea. În ciuda eforturilor susţinute de promovare pe care le-a desfăşurat, fosta şefă de la Turism şi Dezvoltare se află sub limita de îngheţ în sondajele de opinie. Iar protestatarii din stradă s-au exprimat ferm în această privinţă, neimpresionaţi nici de frunza din Carpaţi, nici de creşterea din statistici a turiştilor rătăciţi prin România.

PDL a mai renunţat la nişte figuri faţă de care celebrul Zăroni, despre care Păstorel Teodoreanu spunea că a ajuns din bou ministru, ar putea părea o lumină. Emil Boc s-a întrecut în a aduce la ministerele din Bucureşti tot felul de inşi pentru care limba română de bază s-a dovedit o mare provocare.

În esenţă, schimbarea întregii garnituri la pachet este o mişcare benefică pentru PDL. Manevra uşurează şi startul lui Mihai Răzvan Ungureanu în postul de şef al Guvernului. Dacă Traian Băsescu i-a cerut să preia guvernarea, măcar nu-l trimite la luptă cu o piatră de moară legată de gât.

Dar în spatele noilor veniţi stau aceleaşi figuri din PDL. Au fost plasaţi oameni de încredere, care ştiu cum să acţioneze în noile împrejurări. Competiţia dintre centrele de putere din PDL, care a făcut atât de mult rău guvernării, nu s-a potolit. Pentru premierul desemnat, asta va fi şi una dintre principalele probleme cu care se va confrunta. Cât de mult va fi ascultat şi cât de mult vor răspunde miniştrii săi altor comenzi?

Guvernul Ungureanu vine cu feţe noi în fotoliile ocupate de PDL. Din punct de vedere politic, mişcarea este una de coafare a aceleiaşi realităţi. După votul de învestitură, premierul Ungureanu va arăta dacă se mulţumeşte doar cu noua coafură sau va încerca să impună sub frizuri o altă metodă de a administra ţara. De fapt, nu are ce pierde.

Ion M. Ioniţă este senior editor "Adevărul''