Trei zile la Mediaş

I-am fost alături prietenului Radu Gabrea timp de trei zile la Mediaş, unde a organizat un festival de film fără precedent în „oraşul gazului“.

La 74 de ani, marele regizor a reuşit să creeze un pol cultural într-o urbe dominată de pasiunea pentru fotbal (3-0, sâmbătă seara, cu Steaua!) şi, mai nou, de cea pentru baschet (au venit doi americani cu care, zic localnicii, vor câştiga campionatul).

Radu Gabrea n-a ales Mediaşul la întâmplare. Aici a filmat, în 2008, una dintre peliculele sale de forţă, „Cocoşul decapitat", şi tot aici a găsit parteneri care ştiu ce înseamnă, pentru comunitatea locală şi pentru prestigiul oraşului, o săptămână de concubinaj cu filmul de mare clasă. Iar Mediaş Central European Film Festival „7+1" chiar a adus producţii impresionante, din 7+1 ţări: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Slovenia, România şi, invitat special, Israel.

Cu ocazia festivalului, oraşul din inima Ardealului a avut oaspeţi de marcă, precum actorii Victor Rebengiuc, Constantin Cotimanis, Victoria Cociaş, Claudiu Bleonţ, Mariana Mihuţ, Vlad Rădescu şi criticul de film Tudor Caranfil. Într-o localitate de 65.000 de locuitori, în care timpul curge monoton, prezenţa atâtor celebrităţi a provocat şedinţe spontane de autografe şi exclamaţii de uimire: „Uau, uite-l pe ăla de la televizor!".

Filmele au fost proiectate în câteva săli (Cinema Mediensis, Hotel Traube, Sinagoga Mare), dar publicul a fost sedus mai ales prin ecranul uriaş instalat în Piaţa Centrală, în faţa Primăriei. Acolo, în aer liber, graţie şi unei vremi superbe de toamnă timpurie, au rulat în fiecare seară, timp de şapte zile, filme de forţă, precum „Mahler şi Freud" (producţie austriacă), „Valea curajului" (al regizorului israelian Dan Wolman) şi „Medalia de onoare" (în care Victor Rebengiuc este, ca de obicei, magistral).

N-au lipsit din festival filme deja consacrate, precum „Eu când vreau să fluier, fluier" şi „Kapitalism - reţeta noastră secretă" (producţii româneşti), „Născut în Absurdistan" (Austria), „Comediantul" (Israel), „În slujba regelui Angliei" (Cehia), „Biblioteca Pascal" (Ungaria) sau „Zmee" (Polonia).

Cu obişnuita-i modestie, Radu Gabrea a trecut la „şi altele" câteva producţii impresionante ale prodigioasei sale cariere. Dar publicul a pus lucrurile în ordine, savurând în tăcere şi aplaudând la final capodopere precum „Moştenirea lui Goldfaden" şi, mai ales, „Nu te teme, Iacob!". Acesta din urmă a fost realizat în exilul german al regizorului român, iar filmările au fost făcute în Portugalia, în 1982. „Nu te teme, Iacob!", ca şi „Mănuşile roşii" (o altă bijuterie a lui Gabrea), este unul dintre acele filme care trebuie văzute neapărat într-o viaţă de om.

Dacă fiecare oraş ar avea un festival de film, unul de teatru sau un târg de carte, am trece mai uşor peste toate crizele vieţii şi ale lumii. Civilizaţia nu vine doar pe autostrăzi.