Revoluţiile unui scriitor maghiar

Târgul de Carte Bookfest 2011 a oferit ieri publicului o întâlnire reconfortantă cu unul dintre scriitorii cotaţi cu şanse mari să obţină Premiul Nobel: ungurul Péter Nádas.

Pasionat până la obsesie de Revoluţia maghiară, acesta a vorbit, inevitabil, şi despre Revoluţia română. Dar s-a distanţat de acest termen: „Dintre cele patru criterii care definesc o revoluţie, Revoluţia maghiară îndeplineşte doar trei, iar Revoluţia română numai două".

Péter Nádas are amintiri apăsate din decembrie 1989. „Am petrecut două zile în faţa televizorului. A fost acea imagine extraordinară când Ceauşescu se uita în jur, nedumerit, să vadă ce se întâmplă. Eu ştiam ce urmează, el nu ştia ce urmează, iar asta este de-a dreptul fabulos".

Istoria a punctat la Bookfest şi prin autori de specialitate. Editura Rao ne propune două lucrări monumentale: „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!" (autor: Larry Watts) şi „Istoria Olteniei" (scrisă de Alex Mihai Stoenescu). De data asta, cel care descoperă KGB-işti declanşatori de revoluţii este istoricul american. În schimb, Alex se apleacă asupra asemănărilor subtile dintre oltenii de azi şi legiunile romane, de origine hispanică, din urmă cu două mii de ani. Şi lansează o provocare: există o rasă oltenească?

Acest târg de carte a marcat şi o puternică ofensivă a ziariştilor. Reprezentanţi ai breslei gazetăreşti au publicat parcă mai mult decât scriitorii profesionişti. Parafrazându-l pe Napoleon, putem spune că fiecare jurnalist poartă în raniţă stiloul de scriitor.

Ion Cristoiu a stabilit ieri o performanţă rară: a lansat două cărţi simultan! „Mascarada de la Cotroceni" (proză satirică) şi „Rolul sînilor în presa liberă" (eseuri), ambele apărute la Editura Adevărul, completează ambiţioasa serie propusă de marele gazetar în urmă cu un an.

Aseară, la aceeaşi oră, deci în inevitabilă concurenţă (din păcate, şi la concurenţă cu Péter Nádas), Florian Bichir şi-a lansat „Vânătorul de minuni" (Editura Eikon), iar Bogdan Ficeac - „De ce se ucid oamenii" (Editura Rao). Astăzi voi fi alături de Adrian Georgescu, în care clocoteşte talentul (şi ştiu ce spun!), la debutul său în volum, cu „Câteva sfârşituri de lume" (Editura Humanitas). Tot azi vin în faţa publicului Eugen Şerbănescu, cu volumul său atât de curajos intitulat „După-amiază cu o nimfomană pe vârful muntelui Parâng" (Editura Polirom), şi Marius Ghilezan, autorul volumului „Ţigara unui viitor de paie" (Editura Corint).

Am remarcat, din fuga calului, seria de autor Alexandr Soljeniţîn la Editura Univers („Arhipelagul Gulag", „Pavilionul canceroşilor", „Primul cerc", „Două secole împreună"), precum şi două superbe colecţii ale Editurii All: Romanul istoric şi Strada Ficţiunii. Nu pot s-o uit pe Silvia Colfescu, directoarea Editurii Vremea, care nu şi-a pierdut entuziasmul de a publica volume despre ororile stalinismului în România.

Şi pentru a vă convinge definitiv că merită să daţi o raită pe la Bookfest, în aceste ultime două zile, voi aminti numele câtorva autori „lansaţi" la acest târg: Gabriel García Márquez  („Nu am venit să ţin un discurs", Editura Rao), Mario Vargas Llosa („Visul celtului", Humanitas), Herta Müller („Omul este un mare fazan pe lume", Humanitas) şi Nikos Kazantzakis („Ultima ispită a lui Hristos", Polirom). Toţi, din zodia Nobel!