O şansă: prostia puciştilor

Iar este înmormântare la Antena 3! Evenimentele de ieri i-au descumpănit rău de tot pe amploaiaţii de la Ministerul Propagandei. Ce mai suspine, ce mai scâncete, ce mai bocete...

Dar trepăduşii lui Felix şi-au şters lacrimile cu dosul palmei şi au trecut la ofensivă. Un', doi, trei - şo pe ei! Şi anume, pe: Augustin Zegrean (preşedintele Curţii Constituţionale), Mugur Isărescu (guvernatorul Băncii Naţionale), Mark Gitenstein (ambasadorul SUA la Bucureşti), Viviane Reding (comisarul european pentru Justiţie), Jose Manuel Barroso (preşedintele Comisiei Europene). Răii-răilor, Traian Băsescu şi Angela Merkel, au luat o pauză.

O duduie care se visează Dana Grecu (dar nu reuşeşte nici măcar atât) îl certa de vai-vai pe preşedintele Curţii Constituţionale, care îndrăznise să se plângă Comisiei de la Veneţia. Alina Petrescu: „Domn'e, dar Zegrean ăsta poate să scrie instituţiilor europene chiar orice?"

Îi răspundea profesorul de propagandă Daniel Barbu, care tocmai ce devenise consilier prezidenţial interimar: „Cetăţenii nu mai pot avea încredere în Curtea Constituţională, după cum nu mai pot avea încredere în Parchet". Nu e bine, profesore...

Soluţia finală o livra, ca pe o pizza stricată, coniţa Cristina Pocora, deputată liberală (altă meserie nu i se cunoaşte): „Domnii Zegrean şi Băsescu trebuie judecaţi pentru înaltă trădare! Să vii tu şi să spui în exterior că Guvernul Ponta nu respectă deciziile Curţii Constituţionale... Domnul Zegrean minte". Şi încă o porţie cu blat pufos: „Noi îi plătim salariul doamnei Reding, dar doamna Reding nu ne bagă în seamă. Îl bagă în seamă doar pe Zegrean. (...) Ajungi să te îndoieşti de buna-credinţă a unor cetăţeni europeni - Barroso, Reding şi alţii".

Şi pac!, promo pe Antena 3: „Mihai Gâdea îl are invitat pe preşedintele României, Crin Antonescu". Nu mai e „interimar", e preşedinte şi atât. Preşedinte plin, total şi pur, chiar dacă neales...

Dar pe lumea asta mai există şi un altfel de presă. De exemplu, „Le Figaro" - ia, acolo, un ziar care apare la Paris. Şi care scrie aşa: „«Nu ar fi mai simplu pentru guvern să dizolve poporul şi să aleagă altul?», sugera odată Bertolt Brecht. Aceasta este, în fond, soluţia aleasă de coaliţia de guvernare USL, de centru-stânga, aflată la putere la Bucureşti. La o săptămână după eşecul referendumului care viza destituirea preşedintelui de centru-dreapta Traian Băsescu, USL refuză să îngroape securea războiului".

Chiar şi atunci când nu are încotro, iar o vizită a ambasadorului american la Palatul Victoria îl năuceşte definitiv, Victor Ponta motivează eşecul unei iniţiative imbecile („mini-recensământul") printr-o - se putea altfel? - mare, puturoasă, gogonată minciună. „Dacă primarii PDL blochează mini-recensământul, acesta e pierdere de timp", a şuierat respiraţia mincinoasă a Premierului Copy-Paste. Marele Plagiator caută să-şi ascundă propria capitulare sub stratul gros al diversiunii ordinare: vinovaţi sunt ăilalţi, nu noi!

De altfel, chiar şi prăbuşirea leului - rezultat imediat şi dureros al acţiunii puciste coordonate de la Grivco şi executate din Palatul Victoria - este aruncată de Ponta, cu o rea-credinţă dezgustătoare, tot în tabăra cealaltă.

Dacă Băsescu e duşmanul patriei, aşa cum îl prezintă Ponta-Antonescu-Voiculescu-Antena 3, atunci de ce au ajuns puciştii la soluţia propusă de la început, în privinţa „actualizării listelor", de „cetăţeanul în tricou bleu, aparent fără ocupaţie, care iese din când în când în faţa unui gard" (aşa cum îl descrie uzurpatorul de la Cotroceni)?

A fi condus de pucişti e o tragedie. A fi condus de pucişti proşti e o şansă. Mai devreme sau mai târziu, puciştii ajung la groapa de gunoi a istoriei. Cei proşti ajung neînchipuit de repede.

Grigore Cartianu este Director Editorial ''Adevărul''