Gura lor bate fundul nostru

Stoparea puciului USL nu înseamnă şi recuperarea imenselor daune produse României şi cetăţenilor săi.

Pierderile majore sunt de două feluri: de imagine şi economico-financiare. Cel mai mult s-a vorbit, în ultimele două luni, despre prăbuşirea imaginii României în lume. La ora bilanţului ies la iveală dimensiunile dramatice ale daunelor economico-financiare.

Pe 21 august, din poziţia de preşedinte interimar, Crin Antonescu spunea că nu crede în „povestea" deprecierii leului din cauza declaraţiilor politice şi că nu-l interesează „nici măcar comentariile guvernatorului Mugur Isărescu". „Această poveste, cu economia afectată de suspendarea lui Traian Băsescu, noi nu o înghiţim. Economia României a fost pusă pe butuci de guvernările regimului Traian Băsescu. Niciodată, dar niciodată, pentru un om care crede în democraţie -şi mă refer acum la un simplu cetăţean - nu va fi convingător argumentul «Taci, înghite, nu-ţi exprima voinţa, că scade leul!»", ne-a luminat interimarul.

Numai că, ghinion: pe lumea asta mai există şi oameni care ştiu ce vorbesc. De exemplu, experţii Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE). Concluziile acestora sunt ferme: leul s-ar fi apreciat, în loc să se deprecieze, dacă România n-ar fi traversat criza politică din această vară.

„Deprecierea leului în perioada cuprinsă între 31 mai şi 31 iulie 2012 se datorează în întregime unor factori interni. (...) Tendinţa regională era de apreciere, în timp ce leul s-a devalorizat. În cele şase săptămâni care au urmat suspendării preşedintelui până la începutul lunii august, leul s-a depreciat cu 4%, în timp ce zlotul şi forintul s-au apreciat cu trei, respectiv două procente. Calculul nostru arată că, în absenţa crizei politice, leul ar fi urmat tendinţele regionale şi s-ar fi apreciat şi el sau ar fi rămas constant (dat fiind că BNR are o strategie de menţinere a cursului între anumite limite). Scăderea leului a avut loc în ciuda intervenţiei masive a Băncii Naţionale, fără această intervenţie efectul ar fi fost chiar mai mare. Leul a înregistrat o evoluţie stabilă în ianuarie-iunie, ţinut în frâu de intervenţiile preventive ale BNR. Din iunie, leul s-a desprins de tendinţa regională de apreciere."

Analiza experţilor CRPE confirmă semnalul de alarmă tras - cât se poate de plastic -de Mugur Isărescu pe 6 august, în plină criză politică şi constituţională: „Gura bate fundul".

„Folosesc cuvintele unui foarte bun prieten al României, personalitate în lumea finanţelor, care mi-a spus chiar aşa: «Măi, voi chiar nu aveţi ce să faceţi?» (...) Aşa judecă lumea, şi nu trebuie uitat că lumea aceasta este formată din pieţe de unde România ia sume importante ca să-şi finanţeze deficitul bugetar şi - ca să merg mai departe - pentru a plăti salarii, pensii. (...) În materie de finanţe internaţionale, atenţie, şi în finanţe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că gura bate fundul, şi îl bate rău de tot. Şi nu avem nevoie de aşa ceva".

Necazul e că gura lor bate fundul nostru... Iar dacă aceste voci autorizate nu-l conving pe fostul interimar - un cetăţean cam instabil, aparent fără ser-viciu - de gravitatea situaţiei, poate e ceva mai receptiv la informaţiile venite din mediul bancar. Tocmai a fost dată publicităţii situaţia restanţelor la creditele contractate de populaţie şi de firme, iar cifrele sunt dureroase. În luna iulie, restanţele au ajuns la peste 5,86 miliarde de euro, cu aproape 4% mai mult faţă de luna precedentă.

Povara cea mai mare a apăsat pe umerii celor care au de achitat rate în valută (euro, dolari sau franci elveţieni), loviţi de deprecierea acută a leului în raport cu euro - efect direct al crizei politice. Restanţele în valută au ajuns la echivalentul a 3,56 mili­arde de euro, crescând doar în iulie cu 5,7% - aproape dublu faţă de creşterile din lunile precedente.

Dar, vorba unui apărător discret al cuplului Antonescu-Ponta: „Pierde o minoritate care şi-a permis să aibă credite. În schimb, pot privilegia exportatorii" (Christian Mititelu, membru al CNA). Ar fi bine ca dl Mititelu să nu se întâlnească, pe stradă, cu vreunul dintre cei 730.000 de români care au restanţe la bănci şi cărora în iulie, graţie iubiţilor pucişti, le-a dat sângele pe nas...

Grigore Cartianu este Director Editorial ''Adevărul''