Fotbal pe centură

Care şoc? Nu e niciun şoc.

E recolta binemeritată după o haiducie prelungită, în care legea a fost facultativă. Regulamente? Ha-ha-ha! Alea-s făcute pentru fraieri.

Din cele 18 echipe care şi-au încheiat recent parcursul în prima ligă, cinci nu au obţinut licenţa pentru sezonul viitor. Două - Victoria Brăneşti şi Unirea Urziceni - nici nu au mai cerut-o. Dar trei - Poli Timişoara, Gloria Bistriţa şi Universitatea Craiova - au cerut-o în zadar.

5 din 18, adică 27,7%. Procentul ar fi putut fi şi mai mare, dar ochiurile năvodului au avut o anumită elasticitate. Puţine cluburi respectă integral şi indiscutabil condiţiile de licenţiere. Dar câteva au mers prea departe. Şi au plătit scump aroganţa de a crede că merge la infinit cu graţie şi tupeu.

Niciodată, în istoria fotbalului românesc, nu s-a întâmplat ca vicecampioana României să fie retrogradată şi interzisă în Europa. A reuşit-o, acum, Timişoara lui Marian Iancu. Jucătorii au fost la două etape de titlu, conducătorii le-au făcut cadou retrogradarea. Şi unii, şi alţii sunt însă flotanţi prin Banat. Singurii care chiar sunt Timişoara, care s-au născut, trăiesc şi vor fi îngropaţi în pământul Timişoarei, nu au niciun cuvânt în această ecuaţie. Ei vin la meciuri, aplaudă, fluieră, râd, plâng, speră, disperă. Ei sunt suporterii niciodată respectaţi ai Politehnicii Timişoara.

Marian Iancu şi-a săpat singur groapa. Atât de mult a strigat, săptămână de săptămână, etapă de etapă, zi de zi, oră de oră, talk-show de talk-show, încât acum nu-l mai aude nimeni. S-a răfuit cu adversarii, cu arbitrii, cu federaţia, cu liga, cu comisiile şi cu paracomisiile, acum inamici îi sunt Duru şi Benfica. Vorba lui, strigată cândva la televizor: e prea mult!

Universitatea Craiova a retrogradat de două ori în acelaşi sezon: o dată pe teren şi o dată la comisia de licenţiere. Altfel spus, şi jucătorii, şi conducătorii îşi merită matineul.

Marea surpriză este Gloria Bistriţa. Cine ar fi crezut că Jean Pădureanu poate pierde la „masa verde"? E şi acesta un semn că fotbalul de azi nu mai seamănă deloc cu cel de pe vremea Cooperativei.

Sportul Studenţesc primeşte de la destin o nesperată compensaţie: acum cinci ani încheia campionatul pe locul 4 şi era retrogradată pentru că nu a primit licenţa; acum a retrogradat, dar rămâne în prima ligă pentru că nu au primit alţii licenţa.

Cu aşa abundenţă de echipe fără licenţă, chiar şi ultima clasată ar fi rămas în Liga lu' Mitică dacă, la rândul ei, ar fi obţinut licenţa. Acum se caută, prin Liga a II-a, cinci formaţii care să le înlocuiască pe cele cinci declasate.

Un lucru e clar: nu mai avem 18 echipe competitive pentru Liga I.  De aceea, federaţia ar face bine să treacă la o ligă mai mică, de 16 sau chiar 14 formaţii, cu sezon regulat şi play-off. Asta ar însemna mai multe derby-uri pe sezon: de patru ori Steaua - Dinamo, de patru ori Dinamo - Rapid sau Rapid - Steaua. Cum ar zice o reclamă: de două ori mai multă satisfacţie!

Altfel, fără o reformă a sistemului competiţional, ne vom învârti pe centura Capitalei: pică Brăneşti, intră Chiajna. Între timp, se pregătesc Ciorogârla, Bragadiru şi, cu puţin efort, Jilava.