Cum ne decimează Ponta

Lansat pe calea unei politici gangstereşti, Guvernul Ponta merge până la capăt.

Graţie gândirii penale a premierului Victor Ponta, Executivul tranşează felii din societate - care mai subţiri, care mai groase - până ce, crede el, a ajuns la jambonul câştigător: o Românie cu cel mult 16.918.105 cetăţeni înscrişi în listele electorale. Pentru asta, e nevoie ca 1.374.358 de români să fie eliminaţi din listele pe baza cărora a fost organizat referendumul. Astfel, grupul pucist Voiculescu-Ponta-Antonescu şi-ar vedea visul cu ochii: atingerea cvorumului (chiar şi post-factum), validarea referendumului şi demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Visul uzurpatorilor va fi spulberat, probabil, de Curtea Constituţională. Pur şi simplu, trebuie aplicată legea. Iar legea nu permite nimănui să scoată românii cu arcanul din listele electorale! Ce-a inventat Ponta, în acest sens, este pe cât de grotesc, pe atât de comic.

Deşi nimeni nu i-a cerut-o, pentru că nu are nicio noimă, Ponta a pus pe masa judecătorilor constituţionali o salată de cifre relative şi caraghioase. De exemplu: 512.379 de români au acte de identitate expirate. Puciştii cred că au dat lovitura: dintr-un foc, jap!, vor fi raşi de pe liste peste jumătate de milion de alegători. Nu e de ajuns? Nu-i nimic: îi vor scoate, în ordine, pe ciungi, şchiopi, chiori, surzi, reumatici şi cocoşaţi, până când vor ajunge la numărul magic: 16.918.105 alegători cu drept de vot.

Doar nişte decerebraţi ar putea gândi că un cetăţean poate fi scos de pe listele electorale permanente pentru că i-a expirat cartea de identitate! Pentru oamenii raţionali, lucrurile stau cu totul altfel. Actul de identitate poate fi preschimbat în orice moment, inclusiv în preziua sau în ziua votului. Să zicem că un cetăţean român a obţinut o nouă carte de identitate, una valabilă, pe 29 iulie 2012, la ora 19.00. Conform logicii reptiliene a Guvernului Ponta, cetăţeanul respectiv nu putea să figureze pe listele permanente la ora 18.59, dar avea acest drept la ora 19.01. Aşadar, în decurs de două minute, cetăţeanul nostru şi-a schimbat radical statutul, sărind din neant, ţup!, direct pe listele electorale permanente.

În ziua votului, pe-nserat. Şi asta, deşi Legea nr. 3/2000, Articolul 17, alineatul 2, precizează clar: „reactualizarea listelor electorale permanente se face în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului". În cazul de faţă, ziua-limită era 11 iulie, în condiţiile în care data referendumului (29 iulie) a fost stabilită de Parlament pe 6 iulie.

O altă mărgică a actualei Puteri - ouată de Ministerul de Externe şi cotcodăcită de Victor Ponta - este că totalul cetăţenilor români cu drept de şedere legal în străinătate este de 3.052.397. Scopul acestei descoperiri este de a convinge Curtea că şi aceşti compatrioţi trebuie raşi de pe liste. Ce mai contează, de exemplu, că nu a putut fi determinat cu exactitate câţi dintre aceşti 3.052.397 de români sunt majori şi au drept de vot?

Şi pentru ca nerozia să fie totală, Guvernul Ponta îi numără de două ori pe cetăţenii care aparţin ambelor categorii: au acte expirate şi s-au stabilit (cel puţin temporar) în străinătate.

Disperarea de a tăia aceste două felii groase din electorat - românii cu acte expirate şi cei din străinătate - vine dintr-o constatare sumbră pentru pucişti: după toate sforţările, Guvernul Ponta a reuşit să găsească doar 29.962 de persoane care trebuie radiate din listele electorale. Mai exact: 26.000 de morţi, 3.414 cetăţeni care şi-au pierdut dreptul de vot, 199 de bolnavi psihic, 349 de cazuri cu corecţii ale CNP.

Cifrele livrate de Guvernul Ponta sunt incorecte şi din alt motiv: nu a fost realizată - pentru că Executivul, parşiv, nu a cerut-o - şi o situaţie a celor care între timp au căpătat dreptul de a vota, deci ar trebui adăugaţi în listele permanente (persoane care au împlinit 18 ani, care au obţinut cetăţenia română etc.). Pentru conformitate, să cităm Articolul 2, alineatul 1, litera c, din Legea 370/2004: „Listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv".

În fine, Curtea Constituţională va încerca astăzi să pună capăt acestei crize prelungite. Cei nouă judecători au două variante: să spulbere puciul USL sau, dimpotrivă, să-l desăvârşească. Nu e exclus ca, sfâşiaţi între cele două variante, s-o aleagă pe a treia: amânarea cu încă o zi, două, trei, pentru studierea documentelor. În cazul unui blocaj constituţional, există chiar şi o a patra variantă, una absolut logică: consultarea Comisiei de la Veneţia. O soluţie europeană ar da credibilitate unei decizii capitale pentru viitorul unei Românii mult prea sfâşiate.

Grigore Cartianu este director editorial "Adevărul"