Trădarea din Giuleşti

Când vor ajunge majoritari în România, şi nu  mai e mult, romii  îi vor numi pe români, „ţigani".

Văd asta cititind forumul după meciul din Giuleşti. Hazna  naţională, definitorie pentru laşitatea ţiganului care sub anonimat îl face „ţigan" pe român. E cazul rasiştilor care dau definiţii Giuleştiului fără să se uite la pielea proprie, la ei în echipă. Ăştia-s  ăia care provoacă şi apoi se plâng la UE de rasism.Victimaautorul victimizării.

De câte ori se joacă Rapid - Dinamo (0-0, sâmbătă) naşte probleme. Rasiale. Acum, apăru şi „trădarea" din Giuleşti. După meciul cu Galaţi, am auzit nişte rumori al căror subiect e Lazăr. Apoi, ciudat, Şumi nu a început cu Herea; apoi, se mai mârâie  la „amatorul de cash" Marius C-tin. Se zice. NU ZIC EU! Mai rău, după partida cu Dinamo, Pancu a răbufnit. Citez, nu dau cu paru': „Bă, vă bat de vă omor, nesimţiţilor! Mărgăritescu mi-a spus că ştia cum o să jucăm, aflase toate discuţiile noastre din săptămâna meciului! V-aţi bătut joc de clubul ăsta, asta nu o să accept niciodată! Dacă aflu cine a dat din casă, o să-l calc în picioare!" Punct. Pancone, când la o echipă de mercenari, unde se pune curu, nu sufletu, se jocă în silă, se plătesc vedete expirate, unde-ţi superi oamneii de bază, românii -  cine e trădătorul? Ce să mai faci, tată, cu suprasalariaţii Spadacio, Cesinha, sunt veri cu Podu Grant!? Resemnat, eu mă duc la juniori, pe Voinţa, pe Romprim; la Rapid II, la echipele lui Rada şi Drăghici; versus Buftea, Chiajna; cu Dănuţ Kassai, Martin, Voinea. De-ai noştri. Mamă, ce lume bună era la Chiajna, nu-mi mai venea să plec: de la primarul Minea la Vasile Copil al Rapidului (anii 50-60), la Liţă Dumitru, Orac, Bumbescu, Pena. Jucători. Eroi. Nu mercenari. Nu trădători...