Zece ani de la referendumul de demitere a lui Băsescu. Actorii principali, toţi pensionaţi politic

Victor Ponta, Crin Antonescu, Liviu Dragnea şi Traian Băsescu | Colaj Adevărul, Foto Mediafax

La un deceniu de la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, actorii politici implicaţi într-un demers care a fragilizat instituţiile statului au ajuns să fie toţi irelevanţi, după ani în care, rând pe rând, au deţinut Puterea.

În urmă cu zece ani, pe 29 iulie 2012, românii mergeau pentru a doua oară în cinci ani ca să voteze pentru demiterea sau rămânerea în funcţie a lui Traian Băsescu, suspendat din funcţie după o acţiune în forţă a Uniunii Social-Liberale, într-un demers care a arătat fragilitatea instituţiilor, inclusiv într-o democraţie. Până la urmă, după lupte politice duse până la sfârşitul verii, Băsescu a rămas în funcţie. Apoi, fiecare actor politic din prim-planul evenimentelor a avut cariere cu suişuri şi coborâşuri, pentru ca în prezent să ajungă irelevanţi.

Personajul principal din vara lui 2012 a fost Traian Băsescu, preşedintele României, inamicul numărul unu al Uniunii Social-Liberale, condusă la acea vreme de Victor Ponta (prim-ministru) şi Crin Antonescu (preşedinte PNL şi pentru o vreme preşedinte interimar). Băsescu a rămas preşedinte încă doi ani, a condus din umbră PMP, a fost senator, apoi a ajuns eurodeputat, funcţie pe care o deţine şi în prezent. După ce a fost declarat definitiv de CNSAS colaborator al Securităţii, Băsescu a rămas fără pensia specială de fost şef de stat, fără casa de protocol şi fără paza SPP. Băsescu nu mai are nicio forţă politică şi nici nu mai vrea să se implice în viaţa PMP, partid în care Eugen Tomac şi Cristian Diaconescu încă se luptă pe ştampila de preşedinte.

Victor Ponta, prim-ministru al României în momentul suspendării, a rămas în funcţie până după incendiul de la Colectiv, pe 4 noiembrie 2015, când a renunţat la şefia Guvernului. A fost începutul sfârşitului. A pierdut şefia PSD, a ajuns să-şi facă un nou partid – Pro România, care a trecut pragul la europarlamentare, dar la legislative a eşuat. Aşa că fără intrarea în Parlament, Ponta a rămas fără pârghii politice.

Crin Antonescu a ajuns, după demiterea lui Vasile Blaga, pe 3 iulie, preşedinte al Senatului, iar după suspendarea lui Băsescu, şef interimar al statului, pentru o lună şi jumătate, până pe 21 august 2012. Cariera politică a lui Antonescu a mers apoi în jos. În 2014 a pierdut competiţia internă pentru a fi candidat la prezidenţiale, iar în 2016 s-a retras din politică. Foarte rar mai dă interviuri sau apare la evenimentele PNL.

De la relevanţă la figuraţie politică

Liviu Dragnea a jucat atunci un rol central, fiind responsabil de organizarea referendumului şi de mobilizarea la vot a oamenilor. De altfel, Dragnea a şi fost condamnat cu suspendare în „Dosarul referendumul”, însă tot a stat timp de patru ani (2016-2019) la şefia PSD şi a controlat din umbră trei guverne ale social-democraţilor. După condamnarea definitivă din 2019, în dosarul angajărilor ilegale, a fost exclus din PSD, fiind închis până anul trecut la Rahova. Acum, fără posibilitatea de a candida nici în 2024, e imaginea Alianţei Pentru Patrie, un partid naţionalist de buzunar.

Valeriu Zgonea, politicianul înscăunat pe funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după revocarea Robertei Anastase, şi-a încheiat de mult socotelile cu viaţa politică, din 2016 nemaiavând nicio demnitate publică. Pe 11 februarie 2022, Zgonea a fost achitat definitiv într-un dosar în care procurorii DNA îl acuzau de trafic de influenţă (după ce iniţial fusese condamnat la trei ani de închisoare cu executare). Pe 3 iulie 2012, într-o şedinţă care a început la 10 noaptea, Zgonea a devenit al treilea om în stat. Iar această funcţie a păstrat-o până în iunie 2016, când fostul său partid, PSD, l-a îndepărtat, fiind în dizgraţia lui Liviu Dragnea.

Declinul lui Voiculescu

Dan Voiculescu, unul dintre artizanii îndepărtării lui Traian Băsescu, nu mai este nici el pe cai mari. Dacă în 2012, Voiculescu se bizuia pe controlul Partidului Conservator, acum acesta patronează Partidul Puterii Umaniste. Diferenţa e de forţă parlamentară, în condiţiile în care PPU controlează 5 aleşi în Legislativ, în timp ce în 2012 avea 12, pentru ca în lunile următoare să ajungă la 30 de deputaţi şi senatori (echivalentul la forţa parlamentară a UDMR în prezent).

Până şi Valer Dorneanu, care după un an la Avocatul Poporului a ajuns judecător CCR, apoi chiar şef al instituţiei, a ieşit definitiv la pensie. Pe 10 iunie 2022 i-a expirat mandatul de nouă ani.

Asalt asupra instituţiilor statului

Pentru îndepărtarea lui Băsescu, Puterea de atunci a dat peste cap, în numai o săptămână, numeroase instituţii. Pe 27 iunie, Monitorul Oficial a fost trecut din subordinea Parlamentului în a Guvernului, iar pe 3 iulie, Legislativul îl demite pe Gheorghe Iancu de la Avocatul Poporului şi-l pune pe Valer Dorneanu, pentru ca în următoarele ore să demită şefii Camerei şi Senatului, fiind instalaţi Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea. A doua zi, Guvernul dă OUG pentru ca CCR să nu se mai poată pronunţa pe Hotărârile Parlamentului, iar noua conducere a Legislativului convoacă sesiunea extraordinară pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Tot Guvernul modifică Legea referendumului, pentru a uşura demiterea, iar pe 6 iulie, Traian Băsescu e suspendat, Crin Antonescu devenind preşedinte interimar al României. Pe 21 august, CCR a invalidat referendumul, nefiind atins pragul necesar. La acel moment, instituţiile europene, Comisia Europeană, Parlamentul European şi reprezentanţii ambasadelor occidentale au reacţionat, criticând atacarea unor valori şi principii ale statului de drept de USL, dar mai ales slăbirea instituţiilor.