INTERVIU Maria Ligor, ministrul pentru diaspora: „La parlamentare, pot vota toţi românii din străinătate care se prezintă la urne“. Unde vor fi deschise noile secţii

Prezentă la Adevărul Live, Maria Ligor a vorbit despre secţiile de vot speciale pe care le va deschide Guvernul pentru a facilita dreptul la vot al românilor din străinătate.

Într-un interviu pentru „Adevărul“, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Maria Ligor, a explicat, pe larg, de ce a fost nevoie ca Guvernul să modifice prin ordonanţă de urgenţă (OUG)  Legea alegerilor parlamentare, astfel încât diaspora să nu trăiască o nouă umilinţă la urne. După ce Guvernul Ponta a mutat, cu bună ştiinţă, secţiile de vot din comunităţile mari de români în zone unde compatrioţii noştri puteau fi număraţi pe degete - cu scopul de conta cât mai puţin în ecuaţia electorală -, Guvernul Cioloş vine cu o modificare reparatorie: le oferă românilor de peste graniţe şansa să voteze cât mai aproape de casă. Iar dacă nu vor să iasă din casă, au şi varianta votului prin corespondenţă, cu condiţia să se înscrie, fără frică, în Registrul Electoral. De ce fără frică? Pentru că circulă zvonul că înscrierea în catastifele consulare atrage controale din partea Fiscului. „Este doar o legendă urbană“, spune Maria Ligor.

Adevărul: De ce credeţi că s-au înscris atât de puţini oameni în Registrul Electoral?

Maria Ligor: Numărul celor înscrişi se apropie de 9.000, dintre care cei mai mulţi au opţiunea vot prin corespondenţă, iar 2.500 au dorit să voteze la secţie. Este adevărat, în raport cu numărul estimat al românilor care trăisc în străinătate, această cifră este mică. Pe de altă parte, trebuie spus din capul locului că această modalitate este nouă pentru alegătorul român, este o inovaţie a legii electorale adoptată în 2015 şi este primul exedrciţiu de acest tip. Pe undeva, nu este neapărat în sine o surpriză, pentru că peste tot în lume modalitatea preferată de votare este cea la secţie.

Circulă un zvon: că românii nu s-au înscris în Registrul Electoral de frica ANAF?

Este adevărat că există o reţinere din partea multora de a-şi pune la dispoziţie datele cu caracter personal, de altfel în cadrul unor discuţii pe care eu însămi le-am avut cu românii din diaspora - de pildă, în luna iulie, la Londra , acesta a fost unul dintre răspunsuri: le e teamă că datele lor vor fi folosite în alte scopuri, inclusiv fiscale, nu doar pentru participarea la alegeri. Ce pot să vă spun este că legea prevede foarte clar că datele cu caracter personal nu pot fi folosite cu alt scop decât pentru exerciţiul electoral, pentru vot. Orice altă utilizare cu alt scop a datelor este interzisă expres de lege şi poate fi chiar sancţionată. Aşadar, din acest punct de vedere,  nu este decât o legendă urbană, din păcate, bine instalată. Pe de altă parte mai sunt şi alte motive.

Care ar fi?

Sunt destul de mulţi cetăţeni români care au actele româneşti expirate, iar pentru a se putea înscrie au nevoie ca documentele- fie că vorbim de de cartea de ideintitate sau de paşaport – să fie în termen de valabilitate.

Cine le garantează românilor că aceste date vor fi folosite doar în scop electoral?

Legea.

Legea e cam vag spus. Ce instituţie: Guvernul, Ministerul de Externe, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)?

Întreaga procedură de gestionare a Registrului Electoral revine, potrivit legii, AEP. Cetăţenii se înscriu trimiţând documnetle la ambasade şi consulate, iar acolo sunt introduse într-un sistem online de către operatorul certificat din cadrul misiunii diplomnatice. În final, datele respective ajung la AEP.

Pot vota şi românii care nu s-au înscris în Registrul Electoral?

Sigur. Ca la orice rundă de alegeri, pot vota toţi românii din străinătate care se prezinte la urne în ziua votului. Modificarea pe care noi am operat-o prin OUG priveşte tocmai posibilitatea ca cetăţeanul român să poată să voteze la oricare din secţiile deschise. Anterior modificării, legea prevedea că cei care nu s-au înscris în Registrul Electoral pot vota numai la secţiile deschise pe lângă misiunile diplomatice. 

Adică ambasade, consulate şi institute culturale?

Exact.

Iar acum Guvernul va deschide şi alte secţii de vot, să le spunem speciale, acolo unde sunt comunităţi importante de români, dar unde nu există ambasade şi consulate?

Da! Altfel, ajungeam într-o situaţie în care puteam deschide un număr mult mai mic de secţii de votare decât în 2014 sau în 2012. De pildă, în Italia, în loc de 51 de secţii de votare am fi avut 11.

Adică cele 11 care putea fi deschise doar în jurul ambasadelor, consulatelor şi institutelor culturale?

Exact. Fără această ordonanţă de urgenţă, Guvernul n-ar mai fi putut deschide alte secţii speciale, în comunităţile de români, pentru că legea nu permitea. Era impsosibil.

Era posibil doar dacă cereau 100 de oameni dintr-o comunitate?

 Da, dacă cel puţin 100 de români dintr-o localitate se înscriau în Registrul Electoral şi stipulau că vor secţie de vot. Această opţiune există în continuare în lege, dar n-a fost folosită.

Câte cazuri aţi înregistrat în care 100 de români au cerut o secţie de vot?

Sunt peste 2.500 de persoane care au cerut secţii de vot, însă problema este că sunt dispersate. Doar într-o singură situaţie avem certitudinea că se va deschide o astfel de secţie de votare: la Soroca, în Republica Moldova. Posibil, sperăm noi, şi pe această cale îi invit pe cetăţenii români  care sunt în zona Cuenca, Spania, să facă acest demers, pentru că suntem foarte aproape, există 90 şi ceva de solicitări.

Care sunt criteriile în baza cărora Guvernul va deschide secţiile de vot speciale? Pentru că, în 2014, Guvernul Ponta a păstrat un număr mare de secţii de vot, însă le-a mutat din comunităţile mari de români în zone unde românii puteau fi număraţi pe degete.

Sigur că numărul total de secţii de vot nu este un criteriu în sine. Foarte importantă este prezenţa secţiilor de votare acolo unde sunt şi cetăţeni. Primul criteriu pentru stabilirea secţiilor de votare este confirmarea acelor secţii de votare pe care oamenii le ştiu, au votat la ultimele procese electorale, fie că vorbim de 2008, 2012, 2014.

Deci, dacă românii ştiu că au votat la parlamentarele de acum 4 ani la primăria din oraşul respectiv, Guvernul va deschide acolo o secţie de votare?

Acesta a fost spiritul în care s-a făcut această modificare la lege, de a confirma ceea ce cetăţeanul a avut deja la dispoziţie, nu de a-i retrage din facilităţile deja avute. În acest spirit, vom confirma acele secţii de votare cu notorietate. De pildă, dacă vorbim de Spania, acolo unde am fost amabsador, ştiu bine că în jurul Madridului, în oraşele-satelit, sunt multe comunităţi unde în mod tradiţional am organizat secţii de votare: la Alacala de Henares, la Torrejon şi în alte locuri cunoscute de oamenii de acolo. Sigur, pentru orice secţie de votare, avem nevoie de acordul autorităţilor din statele respective.

Un alt criteriu care ar fi?

Dincolo de acest criteriu, vom lua în calcul statisticile pe care le avem legate de dinamica românilor. De pildă, sunt convinsă că în Marea Britanie avem nevoie de mai multe secţii de votare decât am avut anterior.

Câte am avut?

Cred că erau patru sau cinci. La fel în Germania.

Câte noi secţii de vot poate deschide Guvernul, în urma ordonanţei?

N-aş vrea să estimez nicio cifră pentru că procesul este în curs. Avem timp o lună să adunăm informaţii de la ambasade, apoi vom putea trage linie. Dar, în principiu, o spun de pe acum, nu ne putem aştepta la cifre mult mai mari decât am avut în mod tradiţional, pentru că trebuie ţinut seama în egală măsură şi de criteriul bugetar.

În cât timp vom şti câte secţii de vot va deshide Guvernul în diaspora?

Cam în termen de o lună noi trebuie să trimitem propunerea noastră la AEP, care integrează această listă de secţii suplimentare, în raport cu ceea ce legea prevedea deja, respectiv secţiile de vot de la misiunile dimplomatice şi cele organizate la solicitarea cetăţenilor. Toate cele trei surse vor constitui lista mare, lista globală a secţiilor de votare.

Cine îşi asumă răspunderea în eventualitatea unui eşec, unor noi cozi: Guvernul, MAE sau AEP?

Noi ne străduim să creăm condiţiile  pentru a vota fără să existe aglomeraţie. Însă, din păcate, nu putem anticipa, pentru că nu  avem niciun fel de instrument la dispoziţie, intenţia de vot  a alegătorilor. Nu putem şti prezenţa la vot. Am să vă dau nişte cifre care pot fi grăitoare. La alegerile legislative din 2008 am avut o prezenţă aproximativă de 24.000 de alegători pe toată diaspora. La alegerile din 2012, la parlamentare, am avut în jur de 61.000 de alegători care s-au prezentat să voteze. La alegerile prezidenţiale  din 2014 am avut 179.000 de persoane în primul tur, iar în al doilea spre 380.000 de persoane. Nu există niciun fel de instrument de măsurare a intenţie pentru prezenţa la vot la nivelul planetei. Noi trebuie să fim pregătiţi pentru un număr mai mare, chiar dacă vine mai puţină  lume la vot.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească un român din străinătate pentru a vota la alegerile parlamentare?

Trebuie să aibă dreptul de a alege, adică să fie în măsura acestui drept, şi poate vota în baza actelor cunoscute, respectiv paşaport sau cartea de identitate, plus dovada rezidenţei în spaţiul respectiv. Trebuie subliniat că la secţiile din străinătate vor putea vota cetăţenii români care se află în una din cele două situaţii, adică să aibă domiciliul sau reşedinţa. Nu vor putea vota însă, turiştii.

Dar, dacă pe un român din Spania îl prinde ziua votului în Italia, poate să voteze?

Da, pentru că este interiorul aceleiaşi circumscripţii – diaspora.

FADERE a anunţat că va contesta Ordonanţa de urgenţă în instanţă pentru că Guvernul nu a mărit numărul de parlamentari pentru diaspora?

Guvernul a ţinut foarte mult să-şi limiteze intervenţia doar la acele chestiuni punctuale, care vizau repararea problemelor pe care le-am identificat. În ceea ce priveşte concepţia legii şi filosofia ei, nu aveam legitimitatea necesară spre a ne pronunţa. Această chestiune ţine exclusiv de Parlament. .

Aţi discutat cu liderii partidelor politice despre această modificare?

Nu, pentru că această chestiune este de resortul Parlamentului, nu al Guvernului.

Suntem siguri că un vot prin corespondenţă va ajunge în timp util la BEC pentru a fi numărat?

Ar trebuie să ajungă. Nu pot oferi certitudini. Însă, Poşta Română a dat asigurări ca va ajunge.

AEP este instituţia care va trebui să ştie dacă votul a ajuns sau nu?

Da. MAE nu are niciun fel de responsabilitate în acest proces de urmărire a votului.

Se vorbeşte despre intrarea în politică a miniştrilor tehnocraţi.  Candidaţi la alegerile parlamentare?

Nu, vă asigur că nu.

Aţi primit vreo oferta din partea vreunui partid?

Nu cred că e cazul să discutăm despre acest lucru.

Dacă veţi primi o propunere să rămâneţi în Guvern, o acceptaţi?

Nu aş vrea să fac speculaţi referitoare la ceea ce se va întâmpla. Eu m-am alăturat echipei guvernamentale pentru că mi s-a solicitat acest lucru de către premier şi rămân până la finalul mandatului.