De ce nu simţim că a început campania electorală. Opinia specialiştilor

Candidaţii cu şanse pentru Capitală: Gabriela Firea, Cătălin Predoiu, Nicuşor Dan şi Robert Turcescu FOTOGRAFII Eduard Enea

Noua lege a finanţării campaniei electorale, importanţa mediului online, dar şi calitatea umană a candidaţilor sunt cele trei mari motive pentru începutul timid de campanie electorală, susţin specialiştii în comunicare politică.

Anost. Acesta este cuvântul care ar caracteriza prima săptămână de campanie electorală pentru alegerile locale. Cum se explică surprinzătorul val de linişte politică, după ce, în ultimii ani, candidaţii ne-au obişnuit cu o promovare ostentativă? Răspunsurile sunt multiple. „E o campanie anostă din cauza lipsei de strategie, de mari personalităţi si din lipsă de mari proiecte pentru comunităţile locale“, spune analistul politic Radu Magdin. Dincolo de teorie, mai sunt şi câteva explicaţii pragmatice.

În primul rând, la alegerile din acest an se aplică o lege nouă. Parlamentul au restrâns drastic dreptul la propagandă stradală: candidaţii pot să afişeze bannere de dimensiunea unei rigle (numai 50 cm lungime şi 35 lăţime) şi doar în locuri special amenjate pentru afişaj electoral. Deci, anul acesta, nu veţi mai vedea feţe de politicieni întinse pe blocuri sau arborate în intersecţii. Tocmai de aceea, candidaţii au două variante: să iasă pe teren sau să se promoveze în online. Mediul online are două braţe: publicitatea pe care şi-o cumpără candidaţii şi conturile personale de Facebook.

E o campanie anostă din cauza lipsei de strategie, de mari personalităţi si din lipsă de mari proiecte pentru comunităţile locale. Radu Magdin, consultant politic

În prima săptămână, publicitatea online n-a existat. De ce? Tot din cauza legii. Începând cu acest an, cheltuielile de campanie vor fi decontate de la bugetul de stat, însă Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) n-a specificat exact cum se poate cumpăra publicitate în mediul online, astfel încât candidaţii şi partidele să poată recupera banii după alegeri. Aşa că toţi pretendenţii la fotoliile de primar au fost nevoiţi să se axeze doar pe conturile de Facebook, încercând, deocamdată, să conserve voturile din bazinele electorale tradiţionale. Spre exemplu, pagina Gabrielei Firea este o compilaţie de calendar ortodox şi agendă de partid: vedem poze cu Sfâtul Serafim, api poze cu candidaţii PSD la Sectoare, urări de bine de Izvorul Tămăduirii şi anunţuri că la Voluntari va sosi Preacinstitul Brâu al Maicii Domnului. „Dorim să-i mulţumim pe această cale, Primarului nostru, Florentin Pandele pentru efortul depus şi constanta grijă pe care o are faţă de concetăţenii săi“, scrie pe pagina Gabrielei Firea, semn că în familia Firea-Pandele campania se face, uneori, la comun.

Contracandidatul său la Primăria Capitalei, liberalul Cătălin Predoiu, de profesie avocat, mizează în campanie pe luptă împotriva corupţiei din administraţie. Într-un scurt filmuleţ, cu Facultatea de Drept pe fundal, Predoiu spune: „Am puterea, dăruirea şi voinţa să opresc hoţia şi prostia şi să redau Bucureştiului farmecul de altădată şi facilităţile secolului XXI“. Nicuşor Dan se vinde în fiecare postare drept candidatul antisistem, politicianul fără fasoane. Îl vedem pe Nicuşor Dan la metrou, cumpărându-şi bilet de autobuz, plimbându-se prin oraş şi alte obiceiuri cotidiene.

„Candidaţii să iasă pe teren“
În condiţiile în care mediul online a fost decisiv la alegerile prezidenţiale, cât de mult va cântări la alegerile locale, totuşi, un scrutin mai puţin atractiv pentru electorat? „Importanţa online-ului e dată, la fel ca şi în cazul mediei clasice, de consistenţa mesajelor. Sunt politicieni care investesc în mod constant sute de euro pe săptămână, însă efectul este hilar: câteva zeci de like-uri. Online-ul te ajută să îţi duci mesajele către un public care nu consumă media clasică, însa depinde de candidat dacă mesajele au sau nu consistenţă. În orice campanie contează forţa ideilor. Amintiţi-vă de mitingul partidelor istorice din primavara anului 1990. Sute de mii de oameni au ieşit în stradaă, deşi nu fuseseră anunţaţi de eveniment la TV, radio sau Facebook“, susţine consultantul politic George Rîpă, presedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată (CASA). Aşadar, forţa ideilor este esenţială.

Sociologul Alfred Bulai reclamă tocmai faptul că asistăm la o campanie lipsită de idei. „Nu avem o dezbatere de idei. În această campanie nimeni nu critică pe nimeni, tocmai pentru că nu există foarte multe idei. Ar trebui să discutăm despre soluţii în oglindă şi am putea argumenta pe baza lor, însă nu avem ce. De aici şi sentimentul că nu se întâmplă nimic în campanie: nu există mesaje şi nu există dezbatere“, spune Alfred Bulai.

„Online-ul are acum un rol major la alegeri prezidenţiale sau parlamentare. La locale, este important pentru candidaţi să iasă pe teren, să discute direct cu alegătorii. Pentru aproape orice primărie, campania door to door (campanie din uşă în uşă) bate online-ul“, conchide George Rîpă. Însă, deocamdată, nu e clar nici câtă campanie poţi să-ţi faci la firul ierbii. „Vă rugăm să ne comunicaţi dacă staff-ul de campanie care însoţeşte candidatul la întâlnirea cu alegătorii are voie să fie branduit cu însemnele partidului şi ale candidatului”, se arată într-o solicitare trimisă către AEP de Robert Turcescu, candidatul PMP. „Simbolul PMP e mărul. Mă gândeam să fac nişte tricouri pe care să imprim un măr, dar fără să scriu numele meu sau să pun vreo poză, astfel încât să fiu sigur că nu încalc legea“, spunea, Robert Turcescu la Adevărul Live.

Fără atacuri
În prima săptămână de campanie au lipsit aproape în totalitate tradiţionalele atacurile de campanie. Deşi pare ciudat, explicaţia este legată de sistemul electoral. Faptul că ne vom alege primarii într-un singur tur îi face pe favoriţi să refuze dezabterile electorale şi să ducă o campanie curată, pentru că esenţial este să nu-şi ostilizeze electoratul fidel. Iar atacurile candidaţilor mai mici nu se aud. „Dacă vor reuşi contracandidaţii să stârnească favoritul sau favorita la duel, e o chestiune de strategie şi de creativitate. Orice candidat care porneşte cu prima şansă poate fi enervat, cu artă, până la nivelul în care va zice: «ok, uite că nu mă ascund de dezbatere». Dar, de multe ori, siguranţa de sine prevalează, şi primarii în funcţie îşi asumă ignorarea competiţiei, cu riscul de a pierde câteva procente“, crede Radu Magdin.

Pe lângă raţiunile strict politice, contează şi omul. „E o lipsă de dispute tradiţionale, dar poate că e mai bine aşa. Candidaţii sunt un pic mai civilizaţi, nu sunt oameni care să se bălăcărească. Nicuşor Dan a fost extrem de civilizat, Predoiu este decent, Firea la fel. Cred că e de bine că nu exisăt bălăcăreli ca în alte campanii“, spune Alfred Bulai.

Aveţi grijă la cadouri!
Este interzisă utilizarea în campania electorală a pixurilor, cănilor, ceasurilor, tricourilor, jachetelor, gecilor, impermeabilelor, pelerinelor, vestelor, şepcilor, căciulilor, fularelor, sacoşelor sau a pungilor, umbrelelor, găleţilor, brichetelor, chibriturilor, produselor alimentare, produselor alcoolice, ţigărilor şi a altor alimente asemenea. Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În orice campanie contează forţa ideilor. George Rîpă, consultant politic În această campanie, nimeni nu critică pe nimeni, tocmai pentru că nu există foarte multe idei. Alfred Bulai, sociolog