ANALIZĂ Cât de importantă va fi Corina Creţu pentru România

Comisarul pentru Politici Regionale, Corina Creţu, va putea susţine România mai mult la nivel diplomatic, şi nu direct financiar, aşa cum se aşteaptă liderii de la Bucureşti

Preşedintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a ales cei 27 de oameni care vor forma Guvernul UE pentru următorii cinci ani. Structura noii Comisii Europene are o arhitectură cu totul schimbată faţă de ultimele două mandate, când  Executivul european era construit după următoarea schemă: un preşedinte puternic (Jose Manuel Barroso), un Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe cu o autoritate aproape totală (Catherine Ashton) şi alţi 26 de comisari cu puteri egale, chiar dacă unele portofolii aveau o importanţă mai mare.

Noua Comisie este structurată astfel: un preşedinte la fel de puternic (Jean- Claude Juncker), care a impus un prim-vicepreşedinte, în persoana olandezului Frans Timmermans, pe care l-a numit „mâna sa dreaptă“. Acesta va aproba şi controla toate propunerile legislative înainte să ajungă pe masa Comisiei, pentru a fi votate.

Pe lână Timmermans, Juncker a mai ales, dintre cei 27 de comisari, încă şase vicepreşedinţi. Printre ei se numără noul Înalt reprezentant pentru Afaceri Externe, italiana Federica Mogherini, şi încă cinci nume care au activat la cel mai înalt nivel executiv ale statelor comunitare: Alenka Bratusek - fost premier al Sloveniei, Valdis Dombrovskis - fost premier al Letoniei, Jyrki Katainen - fost premier al Finlandei, Andrus Ansip - fost premier al Estoniei şi Kristalina Gheorghieva - fost vicepreşedinte al Băncii Mondiale.

Deşi Juncker susţine că între comisari va fi o egalitate deplină, cei şase vicepreşedinţi, împreună cu prim-vicepreşedintele, vor avea puteri sporite, vor „orienta şi superviza“ activitatea celorlalţi comisari. Astfel, cu toate că vor avea fiecare câte un singur vot, practic, cei 27 de comisari vor avea puteri inegale: cei şase vicepreşedinţi, împreună cu prim-vicepreşedintele, având drept de veto asupra propunerile care cad în aria lor de autoritate şi care vin din partea celorlalţi 20 de comisari. Altfel spus, vom avea 7 super-comisari, şi alţi 20 cu puteri normale, deşi, pe hgârtie, sunt toţi egali.

Corina Creţu, super-super vizată

Unul dintre aceşti comisari fără puteri sporite este Corina Creţu, care se va ocupa de Politici Regionale. Deşi a obţinut un portofoliu cu greutate la nivelul Comisiei, cu un buget de 352 de miliarde de euro, o treime din bugetul UE, europarlamentarul PSD va avea o putere de decizie controlată. Ea va fi supravegheată de patru vicepreşedinţi, plus olandezul Timmermans, care în plus, se va ocupa şi de Raportul MCV pentru România şi Bulgaria.  Niciun alt portofoliu nu va fi atât de ţinut sub lupă.

Comparativ, cele mai importante posturi - Afaceri Economice, Servicii Financiare şi Economie digitală - vor fi supervizate de unu, doi sau maximum trei super-comisari. „Vicepreşedintele Valdis Drombovskis va colabora cu domnul Moscovici ( comisar Afaceri economice si monetare)“, spunea Juncker, când a anunţat componenţa Comisiei. Europarlamnetarul PMP, Cristian Preda, vorbeşte şi el de filtrul prin care vor trebui să treacă proiectele Corinei Creţu. „Nu au existat până acum atâţia vicepreşedinţi şi o structură atât de întortocheată. Acum s-a adăugat şi un prim-vicepreşedinte. Sunt mai mari şanse ca doamna Creţu să fie controlată de birocraţii din Comisie, care sunt numeroşi“, spune Preda.

În acest context al disipării de putere, cât de important rămâne portofoliul Corinei Creţu? „Politici Regionale este un portofoliu greu prin bugetul alocat. De fapt, când vorbim despre importanţa unui portofoliu trebuie să ţinem cont de două lucruri: de bugetul alocat şi dacă este în zona economie, ce cuprinde poltici regionale, afaceri economice sau concurenţă“, spune analistul politic Radu Magdin.

O definiţie ca la carte a portofoliului Corinei Creţu sună cam aşa: „În vederea întăririi coeziunii economice, sociale şi teritoriale, Uniunea vizează, ca scop fundamental, reducerea diferenţelor existente între dezvoltarea medie a ansamblului şi cea a diverselor regiuni sau insule mai puţin favorizate, o atenţie deosebită fiind acordată zonelor rurale, zonelor unde are loc un proces de tranziţie industrială sau a celor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau din cauza unor evoluţii demografice grave şi permanente“, spune articolul 174 al Tratului UE.

Liderii de la Bucureşti, printre care Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea, au înţeles că, odată cu desemnarea Corinei Creţu, ţara nostră va primi mai repede şi mai uşor fonduri europene.  Radu Magdin infirmă. „Desmenarea Corinei Creţu nu înseamnă automat că România va primi bani mai mulţi, pentru că sumele sunt deja alocate. Aceasta fost marea noastră probelmă: am crezut că vin bani automat de la UE. Când colo, europenii ne-au pus să facem proiecte. Evident, nu comisarul scrie proiectele, nu Corina Creţiu alocă fonduri pentru România, nu ne ajută direct, dar e important să se implice “, a mai spsus Radu Magdin. „Problema noastră în privinţa politicii regionale nu este la Bruxelles. Hoţii din România de la nivel central şi local sunt problema. Comisarii de Politici Regionale au fost o problemă pentru România de-a lungul vremii? Nu! Baronii locali sunt problema“, spune şi Cristian Preda.

Radu Magdin oferă o scurtă analiză a avantajelor şi dezavantajelor de care poate avea parte România, după desemnarea Corinei Creţu. „Comisarul nostru poate susţine orice dosar de interes naţional. Poate face lobby discret la Bruxelles. Cum Franţa are anumite interese, aşa şi România are interesele ei. Deci, printr-o susţinere diplomatică subltilă, se ajunge la un compromis între state. În schimb, va putea să se implice mai puţin în chestiuni de politică internă. Corina Creţu nu reprezintă România în Comisia Europeană, ci interesul european. Ea face parte din Guvernul Europei“, conchide Magdin.

Încă un hop

Pentru a ajunge în viitoarea Comisie Europeană, Corina Creţu trebuie să mai treacă peste două rânduri de audieri: în ţară şi la Bruxelles. Legea naţională cere ca viitorul comisar european să fie audiat înainte de a fi propus Guvern spre Comisie, însă majoritatea PSD nu s-a sinchisit să respecte legea. Aşa că, o vor audia pe Corina Creţu săptămâna viitoare, misiune ce va fi o simplă formalitate. Apoi, Corina Creţu va merge la Bruxelles, unde va fi audiată în comisiile Parlamentului European. Acolo lucrurile stau puţin altfel. „Audierile de la Bruxelles sunt mai serioase şi mai tehnice. Corina Creţu nu trebuie să dea cu bâta în baltă la aceste audieri, mingea este în terenul ei. Terbuie să-şi pregătească foarte serios dosarul. De exemplu, în 2009, Dacian Cioloş a fost foarte bun la audieri “, spune Radu Magdin. Analistul de politică externă Cristian Unteanu a rememorat două cazuri în care comisarii au fost respinşi. „Ne amintim episodul cu adevărat senzaţional din octombrie 2004, când comisii din PE au emis două avize negative pentru comisarii propuşi pentru a face parte din Comisa Barroso I : Rocco Buttiglione pentru «Libertate, Securitate, Justiţie» şi ungurul Laszlo Kovacs pentru «Energie»“, spune Unteanu. Chiar preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a avertizat că audierile pot schimba configuraţia Executivului. „Intenţionez să mă folosesc de prerogativele mele, de a putea schimba portofoliile dacă consider că un comisar este mai potrivit pentru un alt portofoliu“, a spus Juncker.

Se împlineşte financiar

Salariul lunar de bază al unui comisar european este de 20.667 de euro brut. Se mai adaugă o indemnizaţie lunară de reprezentare în valoare de 607 euro, o alta pentru chirie de 3.100 euro. În plus, noul comisar primeşte o primă de instalare în valoare de 41.334 de euro şi o alta, la plecare, de 20.667 de euro. Apoi, după încheierea mandatului, un fost comisar european primeşte o îndemnizaţie lunară cuprinsă între 8.266 şi 13.433 euro, în funcţie de durata mandatului. Odată cu împlinirea vârstei de 65 de ani, foştii comisari primesc o pensie pentru tot restul vieţii, aproximativ 1.205 euro lunar.