ANALIZĂ Efervescenţă în zona partidelor de dreapta: de la unificări la scindări. Cine pierde şi cine câştigă în perspectiva alegerilor din 2024

Colaj Adevărul FOTO gov.ro / Mediafax

Eşichierul politic de dreapta este din nou locul unde, chiar fără contextul electoral al unor alegeri, au loc fuziuni, înţelegeri sau scindări ale partidelor, scopul final fiind atacarea anului 2024, când au loc patru scrutine.

Cu doi ani înainte de alegeri, zona de dreapta din politica românească se confruntă cu numeroase schimbări şi conturarea rolurilor pe care le vor juca principalele forţe în 2024. PNL este de parte formaţiunea cea mai puternică din zona dreptei politice. În prezent încearcă să-şi atragă parteneri, prin fuziuni sau alianţe, care să îi ducă la un 30%. Un asemenea procent i-ar face indispensabili pentru realizarea unei guvernări în 2024, fie cu PSD, fie prin alte jocuri politice. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, liderii PNL şi cei ai ALDE nu au reuşit nici până acum să rezolve problema anexei la protocolul de fuziune de la sfârşitul lunii mai. La acel moment, printre cei care s-au opus variantei iniţiale a procentelor care reveneau ALDE la nivel de birouri de conducere locale era Lucian Bode, acum secretar general, alături de Robert Sighiartău, la rândul său fost secretar general. Miza era faptul că plecând de la aceste funcţii, la nivel local urmau ca unii membri ALDE să primească funcţii de conducere prin deconcentrate.

Însă definitivarea fuziunii cu ALDE e doar o problemă de timp pentru liberali. Mai problematică e relaţia cu PMP. Surse din conducere PNL au precizat că au stagnat discuţiile cu cei din PMP, mai ales că formaţiunea a fost în scandal intern. PMP are peste 2.000 de consilieri locali, 67 de consilieri judeţeni şi aproximativ 50 de primari. Atragerea PMP de către PNL la următoarele alegeri, nu doar că i-ar consolida pe liberali, lar în mediul rural şi-ar spulbera toţi adversarii, cu excepţia PSD. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, în 2023 vor fi intensificate discuţiile cu PMP, fie pentru fuziune, fie pentru un pol al dreptei. Iar PNL mizează pe acest lucru mai ales pentru forţa rural. Dacă nu se destramă Coaliţia, PNL va ataca alegerile din 2024 având ministrul de Finanţe, adică omul de la care pleacă fondurile spre comunităţi, un detaliu important în jocurile politice.

Scindarea USR

Pe de altă parte, a doua forţă a dreptei, Uniunea Salvaţi România, este într-un moment deloc, de destructurare internă, odată cu plecarea a cinci eurodeputaţi şi ameninţarea cu părăsirea formaţiunii de unii parlamentari şi unii şefi de filială. De exemplu, în momentul de faţă, dintre europarlamentari doar unul mai este din echipa Drulă, adică Vlad Botoş. Mai mult, la nivel central nu există o coerenţă privind consolidarea unei opoziţii constructive, dincolo de mesajele negative, care ţintesc fie trecut PSD, fie amintirea carierei militare a lui Nicolae Ciucă.

Potrivit surselor „Adevărul” din USR, conducerea centrală nu se aşteaptă la plecări masive până în toamnă. De altfel, calculele liderilor USR sunt că şi fără Cioloş partidul reuşeşte să ia undeva între 10 şi 12%. Mai ales că USR şi-a mai pus la punct filialele. După alegerile de anul trecut, aproximativ 30 de organizaţii erau conduse de USR-işti, la care se mai adăugau câteva care aveau în frunte oameni care proveneau din PLUS, dar majoritatea era tot useristă. O evoluţie aşteptată pentru viitoarele săptămâni este cea de la organizaţia Bucureşti, unde liderul Vlad Voiculescu şi aleşii, atât USR, cât şi PLUS, au anunţat că nu pleacă în noua construcţie a lui Cioloş. Bucureştiul e cea mai mare organizaţie, fiind împărţită în numeroase bisericuţe, de la tandemul Voiculescu-Năsui, la PLUS-iştii controlaţi pe filiera Dragoş Pâslaru, până la cei din anturajul Clotildei Armand.

Viitorul REPER

În schimb, REPER-ul lui Cioloş cu greu va reuşi să intre pe piaţa politică. Cu doi ani înainte de alegeri şi cu un electorat fidel dezamăgit de atâtea schimbări interne în zona USR-PLUS, e greu de crezut că noua construcţie a lui Dacian Cioloş va reuşi să strângă cele cinci procente pentru Parlament. Cioloş, cu un partid nealipit unei structuri, nu a trecut niciun test electoral.

Forţa Dreptei, după un început în care promitea că va desprinde numeroase filiale din PNL, s-a mai domolit. A rămas la mai puţin de 20 de parlamentari, iar dintre şefii de filiale PNL,  rupt doar doi, Antonel Tănase (Sectorul 3) şi Adrian Miuţescu (Argeş). Orban şi echipa sa au reuşit să-şi facă organizaţii  judeţene doar în jumătate de ţară, iar în ritmul acesta, cu greu va putea la următoarele alegeri să depăşească pragul parlamentar. În sondajele de pe piaţă, Forţa Dreptei are 1%, după ce în iarnă ajunsese şi la 3%.

Problema partidelor suveraniste

Din electoratul dreptei rup şi partide care se declară adepte clare ale conservatorismului şi suveranismului, cum sunt Alianţa pentru Unirea Românilor sau Alianţa pentru Patrie. Dacă formaţiunea lui George Simion are beneficiile unei formaţiuni parlamentare, şi se află în sondaje la procente în jurul valorii de 10%, formaţiunea dirijată de Liviu Dragnea, din umbră, este în continuare de 1%. Pe de altă parte, APP caută să atragă şi o parte din electoratul PSD, în primul rând prin promisiunile sociale, însă mai ales pe baza aducerii în partid a unor lideri locali care au avut legături solide cu social-democraţii.