Tergiversarea cauzelor, noua controversă din Justiţie. Ce spun magistraţii despre ideea ministrului Stelian Ion

Ministrul Justiţiei Stelian Ion. Imagine: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul Justiţiei Stelian Ion anunţă introducerea unei prevederi suplimentare în Legile Justiţiei cu privire la sancţionarea discipinară a magistraţilor în caz de tergiversare a cauzelor. Magistraţii arată însă că există deja prevederi atât în Codurile de procedură, cât şi în statutul magistraţilor.

Întrebat dacă poate să i se impute unui magistrat tergiversarea unei cauze, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a răspuns: „Poate fi, şi în noile Legi ale Justiţiei încercăm să stabilim mecanisme suplimentare prin care tergiversarea să aibă consecinţe asupra carierei magistratului”. Ministrul Justiţiei a făcut acestă declaraţie la Digi 24, cu referire la un context mai larg, cel privind situaţia din Dosarul Mineriadei şi din Dosarul 10 August.

„Adevărul” i-a întrebat pe trei specialişti în drept – doi judecători şi un avocat – cât de fezabilă este introducerea unei norme suplimentare în Legile Justiţiei cu privire la tergiversarea cauzelor. 

Judecători: Aşteptăm propuneri concrete 

Magistratul Horaţius Dumbravă, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureş şi fost preşedinte CSM, a declarat pentru „Adevărul” că ministrul justiţiei ar trebui să vină în faţa CSM cu o propunere legislativă concretă. 

„Nu înţeleg la ce mecanism suplimentar se referă domnule ministru. E articolul 99 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care se referă tocmai la mecanismele disciplinare. Acolo sunt abateri disciplinare şi, de-a lungul vremii, au fost sancţionaţi judecători sau procurori, inclusiv pentru tergiversarea proceselor. Există chiar abateri disciplinare cu privire la grava neglijenţă sau reaua credinţă a actelor de procedură, inclusiv cu privire la tergiversare. Ce trebuie spus este că ministrul trebuie să vină, concret, cu propunere legislativă, să ştim despre ce este vorba. Există mecanismele din cele două Coduri de procedură, ba mai mult, există sancţiuni disciplinare rămase definitive la Înalta Curte pe tergiversare. Ce aş mai spune e că ministrul Justiţiei este parte a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform «fişei postului» domniei sale ar trebui să ridice această problemă în CSM, dacă nu cumva Inspecţia Judiciară este destul de atentă în astfel de situaţii, pentru că mecanisme există”, a declarat judecătorul Horaţius Dumbravă.

Şi judecătorul Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj este de aceeaşi părere: „Deja există abatere disciplinară (n.r. – cu privire la tergiversare). Dar poate ar trebui sancţiuni şi pentru avocaţii care fac tot posibilul să se tergiverseze cauza sau pentru părţi. Că judecătorul nu are niciun interes să lungească o cauză. Din contră. O să analizez când o să aibă ceva propuneri concrete”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ.

Avocat: Prevederile Codurilor în caz de tergiversare nu funcţionează

În schimb, fostul magistrat militar Ion Panaitescu, în prezent avocat, e de părere că în caz de tergiversare a soluţionării cauzelor, în esenţă, măsura este una bună, fiindcă sunt cauze – mai ales la urmărirea penală – „uitate de Dumnezeu”.

„Eu personal am cauze uitate pe rolul unor parchete, nimeni nu face nimic, din 2015. Sunt 6 ani! Eu zic că e de bun augur să facă două lucruri: 1 – să nu înceapă prosteşte urmărirea penală, să înregistreze cauze penale numai pentru a se lăuda că au activitate şi după aceea să nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa; 2 – să fie realişti, sobri şi cu respect faţă de lege”, a declarat avocatul Ion Panaitescu.

Fostul magistrat militar e de părere că dosarele ar trebui soluţionate într-un timp rezonabil nu ţinute „la sertar”.

„Judecătorul sau procurorul care soluţionează dosarele la timp n-au a se teme. Puturoşii şi escrocii din magistratură, dacă fac acte pentru care ei înşişi ar trebui să se ducă la puşcărie, atunci să se ducă, alături de toţi bandiţii. Dacă există o ritmică rezonabilă a activităţilor judiciare, sigur că nimeni nu poate să spună că într-o cauză cu 100 de inculpaţi să se termine urmărirea penală într-o lună. Dar dacă un singur om este aburit – că i s-a părut procurorului că s-ar putea să fi făcut o faptă – iar ăsta e nevinovat şi îl ţin 6-7 ani, asta nu e justiţie”, spus avocatul.

Întrebat dacă sunt eficiente sau nu actualele prevederi din Codul de procedură penală sau cele din Codul de procedură civilă cu privire la tergiversarea cauzelor, fostul magistrat militar a răspuns: „Credeţi dvs că dacă se face contestaţie faţă de tergiversarea cauzei se rezolvă ceva? Se respectă, pentru că s-au putut formula contestaţii pe durata excesivă a procesului, dar nu s-a clintit nimic. Nu funcţionează, să fim serioşi!”.

Ce prevede actuala legislaţie în caz de tergiversare

Legislaţia în vigoare cuprinde soluţii pentru tergiversarea cauzelor, atât în materie civilă, cât şi în penal.

Potrivit art 522 din Codul de procedură civilă „Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată”.

În materie penală, art. 488 din codul de procedură prevede următoarele: „ (1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii. (2) Contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii, contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror”.