Stăpân peste pământurile din sectorul 2, primarul Onţanu a lăsat chiar şi Curtea de Conturi fără sediu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Neculai Onţanu a fost convins de prietenul său Cristi Borcea să retrocedeze moşia Fundeni, deşi juriştii primăriei au avertizat că înapoierea este ilegală, susţin procurorii DNA. Ca să se ţină de cuvânt în faţa fostului acţionar al Clubului de Fotbal Dinamo, Onţanu a lăsat şi Curtea de Conturi fără un teren. Neculai Onţanu a fost trimis în judecată, săptămâna trecută, pentru luare de mită şi spălare de bani.

Ca să reconstituie dreptul de proprietate al unui urmaş al lui Take Ionescu, drepturi cumpărate de afaceriştii Cristi Borcea şi Dragoş Dobrescu, fostul edil Neculai Onţanu şi secretarul Primăriei Sectorul 2 Toma Şutru ar fi primit recompense pe măsură. Potrivit rechizitoriului prin care Onţanu a fost trimis în judecată, acesta s-ar fi ales cu un teren de 1.500 de metri pătraţi, situat pe strada Barbu Văcărescu, iar Şutru cu 2 milioane de euro, şpagă mascată printr-un contract de vânzare-cumpărare a unui teren, supraevaluat de mai multe ori.

În acelaşi document, anchetatorii mai spun că reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri ce totalizau 83.500 de metri pătraţi, situate pe raza sectorului 2, s-ar fi făcut ilegal. Şefa Direcţiei Juridice din Primăria sectorului 2, Elena Niţă, s-ar fi opus retrocedării, dar opinia sa nu a contat, subliniază anchetatorii. Toate documentele ar fi fost semnate, în tandem, de Onţanu şi Şutru, fără să mai fie informaţi şi ceilalţi membri ai subcomisiei de fond funciar din primărie.

Dreptul litigios

Totul a început în 2001 când Ioan Tudor Ionescu, unul dintre moştenitorii ministrului interbelic Take Ionescu, a trimis o serie de notificări Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Capitalei şi Prefecturii Bucureşti pentru restituirea în natură a unor terenuri sau măsuri reparatorii pentru 66,45 hectare de pământ, ce constituise înaintea anului 1945 moşia Fundeni, din comuna Colentina, judeţul Ilfov (în mare parte actualul sector 2 din Bucureşti). 

În perioada februarie – aprilie 2005, primarul general al Capitalei de la acea vreme, Răzvan Murgeanu, a emis trei dispoziţii prin care lui Ioan Tudor Ionescu i-au fost atribuite în proprietate terenuri cu suprafaţa totală de 29,20 hectare. Totodată, prin emiterea unui titlu de proprietate de către Comisia comunei Dobroieşti, lui Ionescu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru alte 9,8 hectare de teren.

Ulterior, pentru acoperirea integrală a dreptului revendicat, Ioan Tudor Ionescu a solicitat acordarea în compensare a altor amplasamente. Urmaşul lui Take Ionescu a vândut însă aceste drepturi unui afacerist – Dragoş Dobrescu, potrivit surselor judiciare. Acesta era specializat în achiziţia de drepturi litigioase, colaborând cu avocaţi, experţi tehnici şi notary. În plus, Dobrescu avea angajaţi specializaţi în parcurgerea formalităţilor administrative şi deţinea informaţii referitoare la terenurile disponibile pe raza municipiului Bucureşti.

În mai 2006, el a achiziţionat de la Ioan Tudor Ionescu drepturile litigioase pentru suprafaţa rămasă de reconstituit, prin intermediul unei persoane interpuse. Ca să obţină bunăvoinţa primarului Neculai Onţanu, Dobrescu ar fi apelat la un apropiat al edilului, mai exact la celebrul Cristi Borcea.

„Cei doi au convenit un parteneriat pentru a finaliza reconstituirea dreptului de proprietate, urmând să investească în comun sumele necesare pentru a determina funcţionarii să aprobe cererea, precum şi să împartă în mod egal beneficiile obţinute. Urmare acestei înţelegeri, în perioada 2006 – 2007 (...) a avut mai multe discuţii cu Onţanu Neculai, căruia i-a solicitat sprijinul pe parcursul procedurii de reconstituire, iar acesta l-a pus în contact cu Şutru Toma, care coordona această activitate la nivelul Primăriei Sectorului 2”, se precizează în documentele anchetei DNA.

Onţanu şi Şutru s-au ocupat personal de retrocedare

Dosarul privind solicitarea lui Ioan Tudor Ionescu care, între timp, îşi vânduse drepturile litigioase, a fost înregistrat la Primăria Sectorului 2 la 16 octombrie 2006, urmând ca membrii Comisiei locale de reconstituire a dreptului de proprietate să stabilească dacă sunt îndeplinite condiţiile legale.

Procedura presupunea ca verificarea să fie făcută, iniţial, de comisia de la nivelul primăriei de sector, iar dacă aceasta considera solicitarea întemeiată, înainta o propunere, însoţită de o anexă, către Comisia de la nivelul Prefecturii Municipiului Bucureşti, care emitea titlul de proprietate. Neculai Onţanu, care era preşedintele subcomisiei de fond funciar, şi Toma Şutru, secretarul subcomisiei, s-au ocupat personal de acest dosar.

„Onţanu Neculai şi Şutru Toma au avut o implicare directă pe parcursul procedurii şi au fost interesaţi de finalizarea cu succes a acesteia. Demersurile efectuate de inculpaţi au avut un caracter atipic, printre acestea regăsindu-se păstrarea nemijlocită a documentaţiei în biroul secretarului, ignorarea opiniilor formulate de departamentul juridic şi formularea propunerii de reconstituire în lipsa unei decizii asumate de către membrii subcomisiei de fond funciar. Totodată, inculpaţii au efectuat asemenea demersuri chiar după ce se desesizaseră prin formularea unei propuneri de reconstituire către Comisia judeţeană”, arată în rechizitoriu procurorii DNA.

A ignorat opiniile juriştilor

Aceştia mai subliniază cum terenul a fost retrocedat de Primăria Sectorului 2 în ciuda faptului că Elena Niţă, directorul Direcţiei juridice din Primărie, a avut dubii cu privire la „întinderea dreptului de proprietate revendicat”. Aceasta nota, într-un referat întocmit în 4 decembrie 2006, că o parte din terenul cerut fusese vândut între anii 1922 şi 1945, astfel încât era nevoie de o verificare mai atentă a moştenirii la Arhivele Naţionale.

„Au fost identificate acte de înstrăinare prin care autorii au vândut suprafeţe de teren, la nivelul anilor 1922-1945, astfel că nu este posibilă atribuirea unor alte terenuri, fără a se verifica la Arhivele Naţionale succesiunea actelor de proprietate prezentate de petent”, preciza în referat directorul din primăria lui Onţanu, potrivit judecătorilor.

Din acest referat rezulta, pe de o parte, că exista deja o anexă cu propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru Ioan Tudor Ionescu, cu toate că Direcţia Juridică nu avizase încă solicitarea, iar pe de altă parte că documentaţia era în posesia secretarului Toma Şutru, nu la compartimentul care avea în mod obişnuit această atribuţie.

Pe 5 aprilie 2007, Direcţia Juridică a întocmit o altă notă privind introducerea solicitării de retrocedare pe ordinea de zi a Subcomisiei de fond funciar. Semnatara acelei note, directorul Elena Niţă, avertiza iar că din dosarul de revendicare lipsesc mai multe documente clarificatoare cu privire la întinderea dreptului revendicat şi modalitatea de reconstituire. Totodată, Niţă propunea completarea dosarului de către solicitant cu un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

În concluzia acelei note, Elena Niţă preciza că, în lipsa clarificării aspectelor semnalate, se va afla în ,,imposibilitatea de a aviza o eventuală propunere de atribuire în echivalent”. Culmea, Neculai Onţanu a aprobat nota, dar tot ca el a făcut. Mai exact, primarul a convenit cu Toma Şutru să aprobe propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate în lipsa avizului emis de Elena Niţă, arată procurorii.

Aprobare pe şest

Astfel, o lună mai târziu, Subcomisia Sectorului 2 de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a înaintat Comisiei Municipiului Bucureşti propunerea de analiză şi validare a anexei 47 pentru terenurile ce totalizau 83.499,89 metri pătraţi. Înscrisul era semnat doar de primarul Neculai Onţanu şi de secretarul Toma Şutru, nu şi de ceilalţi membri ai comisiei. „Formularea acestei propuneri nu a fost discutată în cuprinsul unei şedinţe a subcomisiei de fond funciar, ci a fost asumată exclusiv de către cei doi inculpaţi”, spun anchetatorii.

Cu toate acestea, pe 11 iulie 2007, Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar a validat anexa 47, iar o săptămână mai târziu, în baza acestei decizii, Primăria sectorului 2 a emis procesul-verbal de punere în posesie nr. 46483, pentru o suprafaţă de teren totală de 9,6839 hectare, compus din şapte loturi situate pe raza sectorului 2, printre care un teren în suprafaţă de 11.774,06 metri pătraţi situat pe strada Barbu Văcărescu. Şi de această dată documentul a fost semnat doar de către Onţanu şi Şutru.

Cum au ascuns şpaga

După emiterea titlului de proprietate, Neculai Onţanu ar fi primit mită o parte din terenul atribuit în strada Barbu Văcărescu. Transferul s-a făcut prin intermediari. Astfel, 500 de metri de teren au ajuns la fostul director al Metrorex, Aurel Radu, devenit între timp om de afaceri, iar 1.000 de metri, la avocata Loredana Radu. Aurel Radu a vândut terenul unui cumpărător de bună credinţă, cu 1,4 milioane de euro, bani retraşi în numerar din bancă şi ajunşi ulterior la destinatarul şpăgii. Loredana Radu a cedat terenul unchiului său, generalul Gabriel Oprea.

Pentru ajutorul dat, Toma Şutru ar fi cerut de la Cristi Borcea 2 milioane de euro, potrivit surselor judiciare. Cei doi ar fi convenit să mascheze mita sub forma unui contract fictiv de vânzare-cumpărare. 

„La 9 august 2007 (la 20 de zile de la data punerii în posesie) s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare între (...) (tatăl inculpatului) în calitate de promitent-vânzător şi (...) în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect un ,«teren extravilan arabil situat în Bucureşti, sector 3, în suprafaţă de 5.000 mp, reprezentând sola 276, parcela 7». Preţul convenit de părţi a fost de 2.000.000 euro (400 euro/mp), din care suma de 1.000.000 euro a fost achitată de (...), prin virament bancar, în aceeaşi zi. La data de 17.09.2007 (cu trei zile înainte de emiterea titlului de proprietate), (...) a efectuat o altă plată de 500.000 euro, iar diferenţa de 500.000 euro a fost virată la data de 21.12.2007. Amplasarea terenului şi existenţa liniilor de înaltă tensiune au făcut ca (...) să nu îi poată da nicio întrebuinţare şi nici să îl revândă, imobilul aflându-se în prezent în aceeaşi condiţie în proprietatea sa”, mai arată procurorii în rechizitoriu.

Terenul Curţii de Conturi

Terenul din strada Barbu Văcărescu ce a făcut obiectul reconstituirii fusese transferat în anul 2004 în domeniul public al statului şi atribuit Curţii de Conturi prin hotărâre de Guvern în vederea construirii unui sediu. În cursul anului 2006, la solicitarea Primăriei Sectorului 2, Curtea de Conturi a renunţat la acest imobil şi l-a predat autorităţii locale. Numai că predarea s-a realizat fără ca terenul să fie scos din domeniul public, ci printr-un simplu protocol care nu a fost semnat de toate persoanele desemnate în acest sens, Prin urmare, preluarea s-a făcut ilegal.

Mărirea şi decăderea primarului Neculai Onţanu

Dacă nu va reuşi să convingă instanţa că nu a luat mită, Onţanu riscă până la 10 ani de închisoare. Fostul primar al sectorului 2 se află în arest preventiv din 25 martie, iar în timpul anchetei a demisionat din toate funcţiile pe care le deţinea în UNPR. Politicianul nu a mai candidat anul acesta pentru un nou mandat de primar, funcţie în care a fost ales de patru ori consecutiv, în anul 2000, 2004, 2008 şi 2012. 

Pe 3 martie 2016, Onţanu ajunsese preşedinte interimar al UNPR, după ce Gabriel Oprea - implicat în mai multe scandaluri mediatizate, a renunţat la conducerea formaţiunii. A fost punctul culminant al carierei sale politice. 

De la fierar –betonist, la general

Cariera politică a fostului edil, în vârstă de 66 de ani, a început în 1968, atunci când s-a angajat fierar betonist pe şanterierele din Bucureşti unde se construiau locuinţe şi s-a înscris în PCR. În 1986, el a fost propus pentru a fi admis în anul I la Academia „Ştefan Gheorghiu”, care se ocupa de pregătirea cadrelor de partid. 

Onţanu a rămas pe şantier până în 1995, moment în care a intrat în PDRS/PSD. În 1996 este ales pentru un mandat de consilier general în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar în 2000 este ales la Primăria Sectorului 2. 

În 2009, Onţanu a fost exclus din PSD, unde ocupa funcţia de lider al organizaţiei Bucureşti, ca urmare a unor declaraţii prin care îşi exprima susţinerea faţă de Traian Băsescu în cursa prezidenţială. Cu această ocazie a devenit unul dintre membrii fondatori ai UNPR şi a ocupat funcţia de secretar general al partidului care în 2010 a intat la guvernare alături de PDL, iar din 2012 până în 2015 alături de USL. 

Doctoratul şi terenul

Onţanu, care este şi general-maior în rezervă, şi-a început în 2006 studiile doctorale la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, iar îndrumătorul său ştiinţific era Gabriel Oprea. Relatia de amiciţie dintre Oprea şi Onţanu este una de notorietate, încă din perioada în care ambii erau membri PSD. În 2009, primarul şi-a luat titlul de doctor la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANI). 

Faptele de care este acuzat Onţanu sunt făcute chiar în perioada în care edilul se „pregătea” pentru doctorat. Unul dintre complicii săi este nepoata lui Gabriel Oprea, avocata Loredana Radu,  acuzată de complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite