Ministerul Justiţiei a demarat procedura de selecţie a şefului DIICOT
0
Ministerul Justiţiei a demarat, luni, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Dosarele vor putea fi depuse până pe data de 16 martie.
Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al DIICOT trebuie să trimită, până pe 16 martie, CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.
Potrivit legii, procurorul general al Parchetului General, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, arată Mediafax.
„Îi încurajez pe procurori să participe într-un număr cât mai mare la acest proces de selecţie şi îi asigur că toţi cei care prin rezultatele lor au dovedit capacitate de organizare, analiză şi sinteză, capacitate de comunicare şi anticipare, integritate şi imparţialitate în activitatea profesională, au disponibilitatea de a lucra în echipă, vor avea şanse egale în a conduce o structură de parchet cu performanţe apreciate deopotrivă în plan intern şi internaţional”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Fostul şef al DIICOT, arestat pentru corupţie
Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.
În acest moment, funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.
În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.
Alina Bica, judecată în două dosare de corupţie
În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită, conform DNA.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.
Citiţi şi:
Recuperarea prejudiciilor din marile dosare de corupţie este obligatorie şi nu opţională pentru autorităţi, iar situaţia din prezent, cu un grad de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor de aproximativ 10%, e „inacceptabilă“. Asta a subliniat marţi preşedintele Klaus Iohannis la bilanţul activităţii pe anul trecut al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi, a prezentat bilanţul instituţiei pe anul 2014. Printre cele mai importante, şi în acelaşi timp discutate anchete demarate anul trecut de procurori se numără dosarele „Microsoft” şi „Retrocedări ilegale”, cel din urmă ajungând deja pe masa judecătorilor.
Se încarcă comentariile...
