Ce şansă au plângerile penale să rezolve problemele votului în Diaspora
0
Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze, luni, faţă de românii din Diaspora care nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi referendum din cauze cozilor care s-au format la urne. Ministrul de Externe a anunţat că a dispus o anchetă în ţările unde au existat astfel de probleme la secţiile de votare. În acest timp, la fel ca după alegerile din 2014, mai multe organizaţii au anunţat plângeri penale faţă de oficialii din Guvernul Dăncilă.
Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a declarat că şi el a stat la coadă la New York şi a aşteptat 55 de minute să voteze şi niciuna dintre persoanele care era înainte lui la vot nu s-a simţit umilită. Referitor la o posibilă demisiei, Ministrul de Externe a precizat că nu are ce să îşi reproşeze.
„Doresc să-mi exprim regretul şi să cer scuze tuturor românilor din Diaspora care nu au putut să-şi exercite dreptul de vot sau care au fost obligaţi să stea la coadă ore întregi pentru a putea vota. În pofida măsurilor luate de Ministerul Afacerilor Externe privind creşterea numărului secţiilor de votare din străinătate, care au ajuns la 441, procesul de votare în mai multe state, în special în Europa, nu s-a desfăşurat în condiţii bune sau satisfăcătoare. În consecinţă, am dispus o anchetă în ţările în care s-au semnalat situaţii regretabile, pentru a stabili cauzele şi măsurile necesare pentru a evita repetarea unor asemenea evenimente”, a transmis Teodor Meleşcanu, printr-un comunicat de presă.
Se împărţea apă, se lua mâncare pentru mai mulţi oameni
Rareş Curatu, un tânăr informatician din Constanţa care lucrează în München, Germania, a stat 9 ore la coadă ca să voteze. „La ora 11.00 eram acolo. Am reuşit să votez la ora 20.00. Eram mii de oameni, coadă pe 400 metri. Lumea era solidară, se împărţea apă, se lua mâncare pentru mai mulţi oameni, treceau maşini cu numere de România sau străine şi ne claxonau, ne făceau semne de încurajare. Un băiat care deja votase de dimineaţă stătea la coadă cu lumea, avea la el o baterie externă şi ne-a ajutat să ne încărcăm telefoanele“, povesteşte Rareş Curatu.
Manevra Poliţiei din München
Cu toate acestea, tensiunea a apărut în rândul celor care au fost nevoiţi să aştepte ore în şir. La München, forţele locale de Poliţie au fost mobilizate în preajma consulatului român după-amiază. După ora 19.00 au blocat strada, au adus barierele, au format un perimetru în jurul reprezentanţei României şi, în cele din urmă, au băgat în jur 400 oameni în curtea consulatului, cu scurt timp înainte de ora 21.00, ca să poată vota cât mai mulţi. „În cele 14 ore în care au fost deschise cele două secţii au votat 3.339 oameni, conform BEC. Practic, mai mulţi nu puteau vota. Cei din comisie au lucrat la capacitate maximă toată ziua“, arată Rareş.
Oamenii stabiliţi în diverse state ale Europei au observat că doar România a organizat atât de defectuos scrutinul peste hotare. „Sunt comunităţi mai mari decât cea românească aici. Ei nu par să fi avut aceleaşi probleme“, spune tânărul informatician.
Aglomeraţie la urne a mai existat şi pentru procesele interne de votare ale altor state, Franţa fiind unul dintre acestea. „La Bruxelles, cozi la votare am mai văzut în trecut la consulatele Republicii Moldova şi ale Franţei. Ca să facă faţă aglomeraţiei, francezii au închiriat spaţiu la complexul expoziţional din oraş, numeric diaspora lor fiind pe primul loc în Bruxelles, înaintea românilor. Nu cred că li s-a închis uşa în nas pentru ca apoi să fie împiedicaţi cu poliţia să intre în secţie, aşa cum ni s-a întâmplat nouă“, relatează Marius, un inginer constănţean care trăieşte în Bruxelles, Belgia. La Marsilia, în Franţa, ultimii români care au reuşit să voteze au stat la coadă timp de 11 ore. „Cred că 1.000 de oameni n-au putut să voteze - unii veniţi de departe. A fost foarte greu şi foarte trist“, afirmă româncă Mădălina Roşca, realizatoare de documentare, martoră la evenimente.
Primarul olandez revoltat
Primarul din Diemen, Olanda, a catalogat drept scandalos modul în care autorităţile române îşi tratează cetăţenii. „Legea română prevede că numai persoanele care sunt prezente la secţia de votare au voie să voteze după închidere, şi nu pe cei care sunt încă în linie. În plus, autorităţile române nu au optat pentru păstrarea mai mult timp a secţiilor de votare. Procesul democratic este încălcat foarte mult. Voi contacta ministrul de Interne despre această stare de fapt, cu o cerere de a vorbi cu autorităţile române în numele guvernului olandez. Voi continua să susţin pe toţi cei care lucrează la alegeri echitabile, democratice şi pentru populaţia română!“, a declarat primarul Erik Boog.
Plângeri penale pentru modul în care a fost organizat votul în diasporă
Organizaţiile civice sunt decise să aducă în faţa organelor de urmărire penală modul în care au fost organizate alegerile europarlamentare şi referendumul pentru justiţie în cele mai importante oraşe din Europa. „Fără a dori neapărat să creştem aşteptările oamenilor foarte mult, însă lucrurile nu pot rămâne neschimbate. Este al doilea scrutin major când cetăţenii români din Europa sunt ţinuţi la cozi şi împiedicaţi să voteze. Organizaţia noastră a fost cea care a oferit modelul de plângere penală după aceleaşi nereguli de la alegerile din 2014. Dosarul deschis atunci de DNA a fost blocat în Parlament şi nu s-a soldat cu niciun rezultat după cum am putut vedea. Trebuie să existe o soluţie juridică, legală pentru a putea corecta în instanţă un comportament al autorităţilor ce devine recurent. Cineva este responsabil şi cineva trebuie să plătească pentru umiliţele suportate de cetăţenii români care nu au putut să-şi îndeplinească un drept garantat de Constituţie. Ştim cazuri concrete unde ambasadorii a solicitat organizarea mai multor secţii şi au fost refuzaţi. În multe secţii nu a fost o problemă de capacitate, de spaţiu – ci de organizare efectivă, în multe nu au fost decât 2 cabine şi 2 ştampile. Acest lucru arată, în cel mai bun caz, nepăsare, iar în cel mai rău, ticăloşie. Nu cred că în tot sistemul juridic nu există o soluţie pentru tot ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens.
Ministrul de Externe actual Teodor Melescanu a ocupat această funcţie şi în 2014. Dar doar pentru o săptămână. El a demisionat din funcţie ca urmare a problemelor de la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din străinătate. Ca urmare a proastei organizări din primul tur, cu o săptămână în urmă demisionase şi ministrul de externe Titus Corlăţeanu. El şi-a dat demisia pe 10 noiembrie după ce în primul tur de la 2 noiembrie nu au putut vota 2 milioane de români din străinătate.
Experţii în Drept critică Avocatul Poporului pentru faptul că nu s-a sesizat în ceea ce, consideră aceştia, reprezintă o încălcare clară a dreptului la vot. „Ceea ce s-a întâmplat duminică la votul diasporei reprezintă o gravă încălcare a legii, ca să nu spun cât de ruşinos este ca, din nou, ca tară europeană, să nu fim în stare să organizăm alegeri. Împiedicarea exercitării dreptului la vot este infracţiune, Art. 285 din Codul penal spune clar că «împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani». Avocatul Poporului însă nu a reacţionat în niciun fel. El trebuia să se sesizeze şi să ceară BEC să prelungească durata scrutinului. Guvernul trebuia să intervină printr-o OUG să permită acest lucru. Oamenii au fost pur şi simplu împiedicaţi să-şi exercite un drept fundamental”, susţine şi Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.
„Dreptul de vot al cetăţenilor români este un drept ce nu poate fi îngrădit. Cei care se fac vinovaţi, atât prin deciziile pe care le-au luat sau prin lipsa acestora, trebuie să răspundă penal. Trebuie să trecem dincolo de nivelul declarativ. Guvernul României, cel care poartă răspunderea morală pentru ce s-a întâmplat la aceste alegeri, trebuie să-şi prezinte imediat demisia de onoare. Iar ministrul Teodor Meleşcanu, implicat pentru a doua oară, nu trebuie să mai deţină această funcţie niciodată”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de Drept Constituţional la Universitatea Bucureşti.
De ce a fost clasat dosarul votului din diasporă din 2014
Pe 18 noiembrie 2014, Parchetul General deschidea o anchetă, ce ulterior era declinată la DNA, cu privire la modul în care a fost organizat şi s-a desfăşurat votul în diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Livia Stanciu, şefa de atunci a Curţii Supreme, declara că ancheta pentru scrutinul din diaspora se impune, întrucât exista baza legală pentru înfiinţarea de noi secţii de votare. În plus, susţinea Stanciu, „strict pe lege“, Guvernul putea interveni prin emiterea unor ordonanţe care să faciliteze votul din diaspora.
În 2016, procurorii DNA îl acuzau pe Titus Corlăţean, ministrul de externe în guvernul Ponta, de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, susţinând că „a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit” pentru candidatul PSD. S-a cerut aviz în Senat pentru anchetarea acestuia. „Au fost înaintate 19 volume care conţin declaraţii de martori, ale unor funcţionari implicaţi în aceste activităţi, documente ridicate de la diverse instituţii. Au fost audiaţi ambasadori, şefi ai unor misiuni diplomatice şi funcţionari din cadrul ministerului”, declara atunci Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA.
În iunie 2016 însă, plenul Senatului respingea solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui Titus Corlăţean iar în noiembrie 2018, DNA anunţa clasarea dosarului. DNA invoca, pe lângă refuzul Senatului şi o decizie a CCR din 2017 potrivit căreia o opţiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătăţirea situaţiei exercitării dreptului la vot nu poate fi analizată de organele judiciar.
În final, procurorii au subliniat că îngrădirea dreptului la vot al cetăţenilor români aflaţi în străinătate a fost cauzată de modalitatea în care MAE a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secţii de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, şi în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulţi cetăţeni români, şi a participării acestora la procesele electorale anterioare.
Se încarcă comentariile...
