DNA: Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului

Călin Popescu Tăriceanu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este cercetat de procurorii DNA pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, legat de declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt trimişi în judecată Paul de România, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

UPDATE Fostul premier Victor Ponta este primul politician care a reacţionat la anunţul DNA, privind punerea sub acuzare a lui Călin Popescu Tăriceanu. Într-o postare pe facebook, el arată că aşteapta ca preşedintele Klaus Iohanni să ceară demisia lui Tăriceanu de la şefia Senatului.

Postarea lui Victor Ponta

„Deci lista celor de care Dl Iohannis a vrut sa scape cat mai repede ca sa nu mai conteze propria sa incompetenta : Victor Ponta, Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Crin Antonescu si acum Calin Popescu Tariceanu din politica / Tiberiu Nitu, Alina Bica , Horia Georgescu - din institutii ( George Maior a avut abilitatea sa plece la timp)! Sau poate si Dan Condrea?!?!

Pe cine mai are Dl Iohannis pe lista ca sa stim cine se pregateste de audieri ?.

Ps - si sigur ca acum asteptam sa iasa Dl Iohannis sa ceara demisia lui Tariceanu / daca fura niste case cu acte false putea sa ramana in functie, asa nici vorba”

Acuzaţiile procurorilor DNA în cazul Tăriceanu

Anchetatorii arată că în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa (în care au fost trimişi în judecată Paul Al României, afaceristul Remus Truică şi patronul ziarului „Evenimentul zilei”, Dan Andronic etc) s-a dispus citarea, pentru a fi audiat ca martor, Tăriceanu. 

„Această citare a fost necesară în condiţiile în care existau indicii că el ar avea cunoştinţă despre activitatea infracţională a grupului susmenţionat, prin prisma relaţiilor de afaceri sau de prietenie avute cu membrii acestui grup”, arată DNA.

„Fiind audiat la data de 15 aprilie 2016, în depoziţia luată sub jurământ, acesta a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea / îngreunarea cercetărilor şi a tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată, mediatizat prin comunicatul nr 654 din 18 mai 201”6”, se mai arată în comunicatul DNA.

Relaţiile suspecţilor cu politicienii

În acest dosar au fost trimise în judecată mai multe persoane care au avut diverse relaţii cu politicieni. De exemplu, Remus Truică a fost directorul de cabinet al lui Adrian Năstase. Tal Siberstein a oferit consultanţă politică, încă de la începutul anilor 2000, fiind pe rând consilier de imagine/politic pentru Traian Băsescu şi PDL, Adrian Năstase şi PSD şi Călin Popescu Tăriceanu şi PNL. La rândul lui, afaceristul Marius Marcovici a fost consilierul primului ministru Tăriceanu, iar Dan Andronic a oferit consultanţă pentru Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu.

Astfel, Tăriceanu ar fi menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă de achiziţionarea drepturilor succesorale ale lui Paul Al României de către Silberstein Tal, Truică şi alţii şi că nu a discutat despre taxele notariale.

A declarat că nu a ţinut legătura cu Silberstein şi Andronic

„De asemenea, acesta a mai declarat că nu are relaţii apropiate şi nu a păstrat legătura cu inculpaţii Andronic Dan Cătălin şi Silberstein Tal, cu care s-a întâlnit doar sporadic, aflând din presă, ca urmare a comunicatelor DNA, despre acest dosar. A precizat, de asemenea că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.  A mai precizat, că nu a avut o relaţie apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein”, susţin procurorii.

„Aceste declaraţii sunt aspecte necorespunzătoare adevărului, fiind contrazise de probatoriul administrat în cauză (declaraţii ale martorilor, suspecţilor şi alte mijloace de probă)”, mai arată DNA.

Reacţia lui Călin Popescu Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu a reacţionat astăzi, printr-un comunicat de presă, la acuzaţiile procurorilor anticorupţie, el contest acuzaţiile şi susţine Că este vorba de o republic a procurorilor, iar DNA ar fi o instituţie scăpată de sub control.

„Nu vreau să intru în acest moment pe fondul problemei, dar este absurd să fiu bănuit că aş fi vrut să-mi periclitez poziţia în societate, să favorizez prin mărturie mincinoasă persoane cu care nu am niciun fel de legături sau afinităţi. Mai mult, ca unul care respectă rolul Monarhiei pentru Romania în trecut şi în prezent, am avut totdeauna o atitudine de dispreţ faţă de demersurile uzurpatoare de calităţi şi drepturi ale celui care se autointitulează Paul de România”.

„Sigur, în ziua de azi, când trăim într-o republică a procurorilor bazată pe politica dosarelor şi cătuşelor, alegerea nu o mai pot face cetăţenii în mod democratic. Pe 5 iunie vor fi alegeri, dar indiferent pe cine aleg cetăţenii, azi deciziile sunt luate de instituţiile de forţă care controlează societatea. Aceste instituţii au scăpat complet de sub controlul civil obligatoriu”.

„Pe data de 15 aprilie 2016, am fost audiat la DNA Braşov în calitate de martor în dosarul retrocedărilor ilegale. Cu acest prilej am răspuns cu bună credinţă întrebărilor puse de anchetatori, în ciuda faptului că am considerat audierea mea ca fiind în cel mai bun caz un exces de zel din partea DNA. Rechizitoriul inculpaţilor din dosar era finalizat înaintea audierii mele, dar cineva a dorit să aibă imagini cu preşedintele Senatului intrând la DNA. Le-a obţinut, dar am înţeles azi că nu fotografia şi rechizitoriul din dosarul retrocedărilor ilegale au fost motivele principale ale chemării mele în aprilie. Audierea mea din aprilie a pregătit terenul pentru ceea ce numesc eu abuzul de drept de azi.
N-am niciun fel de îndoială că procedura începută azi de procurori va continua, dar nu pentru a face Justiţie în acest dosar, ci din alte motive lesne de înţeles. Nu pot să nu remarc aici celeritatea întocmirii dosarului meu de inculpat, în antiteză că praful aşezat ani şi ani pe unele dosare aflate la DNA.
Fac parte din categoria politicienilor incomozi, care are curajul să spună lucrurilor pe nume, într-o Românie care preferă să tacă adesea.
Vreau să-i asigur pe toţi: prieteni, simpatizanţi, presă, opinia publică şi persoane care lucrează în prezent chiar la Cotroceni, că voi continua lupta mea pentru revenirea la democraţie, la valorile pentru care au murit oameni în 1989 şi nu mă voi lăsa intimidat de presiuni venite dinspre cei care au compromis şi continuă să compromită Justiţia şi statul de drept.
Mă voi lupta ca să nu revenim la teroarea anilor ‘50 care, iată, se repetă în zilele noastre.
Şi vreau să se mai ştie că nu voi slăbi presiunile ca  Preşedintele României şi CSAT sa-si faca datoria pentru aflarea adevărului în cazul Hexi-Pharma”.

Cine este Călin Popescu Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu (54 de ani) este preşedintele Senatului din data de 10 martie 2014 şi a fost ales preşedinte, cu voturile PSD, din postura de senator independent. Conform rezultatelor finale ale alegerilor pentru preşedinţia României din noiembrie 2014, Popescu-Tăriceanu a obţinut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 508.572 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 3 din 14, cumulând circa 5,36% din toate voturile exprimate şi validate.

Politicianul a fost prim-ministru al României între 28 decembrie 2004 şi 22 decembrie 2008 şi preşedinte al Partidului Naţional Liberal din 2005 până în 2009.

Tăriceanu, săptămâna trecută: „DNA şi SRI ies din cadrul legal”

Călin Popescu Tăriceanu este unul dintre cei mai fervenţi politicieni care critică DNA. Săptămâna trecută el a avut o declaraţie în acest sens şi a acuzat procurorii că s-au implicat în campania electorală.

„Parlamentul a fost decimat. Majoritatea care a câştigat alegerile în 2012 a fost fărâmiţată prin tot felul de manevre. Mă aştept ca după alegeri, parlamentul să analizeze şi să facă mai multe corecţii. Deciziile Curţii Constituţionale trebuie luate în seamă. Nu mă tem să spun că trebuie luate şi decizii politice. Dacă vrem sau nu să tolerăm deciziile DNA. Vrem să avem un stat de drept sau un simulacru de stat de drept? E un corp de aplaudaci care aplaudă lucruri reproduse în România. Aşa ceva s-a mai întâmplat şi în anii '50-'60. DNA şi SRI ies din cadrul legal. Totul se extinde spre justiţie. Problema e când are servicii comerciale., infiltraţi în justiţie şi presă, atunci e o mare problemă. Această campanie este atipică pentru că este afectată profund, distorsionată, de arestările care se ţin lanţ de acţiunile de anchetare declanşate de DNA în plină campanie electorală care scot din cursă numeroşi candidaţi. Sunt de acord cu combaterea corupţiei, dar când mă uit la motivele invocate pentru reţinerea unora dintre candidaţi şi văd că sunt fapte petrecute în urmă cu opt şi zece ani îmi pun întrebarea logică de ce tocmai acum, în timpul campaniei electorale, se întâmplă lucrul ăsta. E o distorsiune evidentă."

CSM: „Afirmaţiile au adus atingere independenţei sistemului judiciar”

Luna trecută, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat că afirmaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu emise în spaţiul public în cadrul a două emisiuni TV şi cele postate pe contul de Facebook, în perioada 22 - 24 aprilie 2016, au depăşit cadrul discursului public şi au adus atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia.
Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară la solicitarea din 27 aprilie a preşedintelui CSM. Acestea au vizat afirmaţiile lui Tăriceanu în cadrul unor emisiuni difuzate de posturile de televiziune România TV şi Antena 3, precum şi cele postate pe contul său de Facebook, pe 22 aprilie, referitoare la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la soluţionarea dosarului "Referendumul” şi la activitatea justiţiei în ansamblul său.

"Inspecţia Judiciară a constatat că afirmaţiile demnitarului indică instituţiile sistemului judiciar ca fiind «instituţii de forţă ale statului», chiar forme de «forţă ocultă» sau «supraputeri în stat». Acesta a afirmat că activitatea justiţiei este abuzivă şi afectează drepturile şi libertăţile cetăţenilor, interferând în lupta politică prin implicarea în campania electorală şi pronunţarea unor decizii politice, susţinând că justiţia încearcă să acapareze puterea în stat", se arată într-un comunicat al CSM transmis, miercuri, News.ro.
Plenul CSM a mai reţinut că afirmaţiile menţionate sunt lipsite de suport obiectiv şi "sunt de natură să afecteze independenţa procurorilor DNA, a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a sistemului judiciar în ansamblul său, întrucât acreditează ideea instrumentării cauzelor penale în mod abuziv, pe criterii politice, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea de judecată", se mai arată în comunicat
Magistraţii din CSM mai consideră că aprecierile negative faţă de activitatea justiţiei au ca efect imediat dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de funcţionare a sistemului judiciar, cu impact profund asupra justiţiabililor, de natură a le afecta încrederea în actul de justiţie şi de a amplifica nemulţumirile inerente în procedura judiciară.

"Impactul afirmaţiilor este deosebit de grav, întrucât emană de la un demnitar de rang înalt, respectiv preşedintele Senatului României. Lipsa de obiectivitate a afirmaţiilor domnului Călin Popescu Tărceanu rezultă şi din analiza raportului MCV din data de 27 ianuarie 2016, care menţionează că “progresele sunt realizate în special prin acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de integritate, în scopul combaterii corupţiei la nivel înalt şi al creşterii nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său”, se mai arată în document.
Plenul Consiliului a apreciat că afirmaţiile publice ale lui Călin Popescu Tăriceanu au depăşit cadrul discursului public şi au adus atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său.

Decizia plenului CSM vine după ce, pe 14 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că declaraţiile făcute de Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu la adresa procurorilor DNA, în iunie 2015, "au depăşit cadrul discursului politic, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia".
Afirmaţiile celor doi demnitari s-au referit la activitatea judiciară desfăşurată de procurorii DNA, la lipsa de independenţă a acestora, în sensul că ar instrumenta dosare penale într-o manieră abuzivă, fără respectarea dispoziţiilor legale în materie penală, în scop politic, urmărind demisia Guvernului şi schimbarea majorităţii parlamentare.