Marele maestru internaţional Anatoli Karpov a jucat la Chișinău un simultan cu cei mai talentanţi tineri din ţara noastră. Fostul campion mondial a inaugurat și o sală de șah la Liceul „Prometeu" din Capitală.

Oaspetele din Rusia le-a vorbit copiilor despre cariera sa, a împărţit autografe şi a făcut poze cu admiratorii. Le-a povestit că a învăţat să joace şah de la tatăl său, şi-a cumpărat prima carte specializată la 9 ani şi s-a antrenat zilnic, pentru ca apoi să câştige majoritatea titlurilor din prima încercare.

Pe Aceeaşi Temă

Victorie autohtonă la Memorialul „Veaceslav Cebanenco“

Igor Dodon vrea să joace cu şahistul Anatoli Karpov, un meci-cadou de ziua lui

Turneul „Chișinău Business Open" și-a desemnat al doilea învingător

Campion-surpriză la naționalele de șah - AFLĂ numele învingătorului

Deputat în Duma de Stat, legendarul jucător a asistat la festivalul internaţional „Veaceslav Cebanenco", dedicat aniversării a 70-a de la naşterea regretatului antrenor moldovean, şi ne-a acordat un interviu.

Adevărul: Sunteţi o figură emblematică pentru şahul modern şi cu certitudine aveţi numeroase propuneri de a asista la diverse turnee de anvergură. Ce v-a făcut să acceptaţi invitaţia federaţiei de la Chişinău?

Anatoli Karpov: Prieteni din lumea şahului am în mai multe ţări ale lumii ,dar colaborarea cu jucătorul moldovean Viorel Bologan este una specială. Pentru mine el nu e doar un adversar. La unul dintre meciuri, conaţionalul vostru a făcut parte chiar din stafful meu tehnic.

Din câte se ştie, Bologan este şi un concurent fidel al turneului internaţional „Anatoli Karpov".

Nu doar participă cu regularitate, dar şi se clasează în permanenţă pe locuri de frunte în clasamentul competiţiei desfăşurate la Poikovski (Rusia) pe parcursul a 12 ani. A urcat chiar şi pe treapta superioară, performanţă impresionantă, dacă luăm în considerare contingentul extrem de valoros de participanţi.

Prietenia dvs. cu şahistul de la Chişinău este singurul motiv al vizitei pe care o întreprindeţi?

Pe parcursul ultimei perioade, jucătorii moldoveni au avut mai multe participări bune la diferite competiţii şi chiar am vrut să văd la ce nivel se desfăşoară pregătirea lor şi care sunt posibilităţile de creare a unor noi şahişti de valoare. În prima zi a vizitei, am asistat şi la inaugurarea unei săli specializate de şah la Liceul „Prometeu". Consider că autorităţile conştientizează perfect importanţa şahului, introducând studierea jocului minţii în programul şcolar.

Antrenorul Veaceslav Cebanenco a edificat numeroase vedete ale şahului modern. Ce cunoaşteţi despre el?

Aportul adus de maestrul moldovean la dezvoltarea şahului este incontestabil. A fost un mare învăţător. Mulţi maeştri au utilizat tacticile sale. În anii '70, într-un meci al pretendenţilor la titlul mondial cu americanul Robert Fischer, şahistul rus Tigran Petrosian a decis să apeleze la o metodă de joc mai puţin cunoscută inventată de antrenorul Cebanenco. A fost o lovitură pentru adversar. Cred că salvarea lui Fischer a venit printr-o pană de curent care a întrerupt meciul pentru 50 de minute. După reluare, jucătorul de peste Ocean a reuşit să smulgă o remiză.

Reveniţi la Chişinău după o pauză de 27 de ani. Vă amintiţi cum a fost în 1985?

S-au schimbat multe de atunci. Şahul era deosebit de popular în fosta Uniune Sovietică şi am simţit acest lucru în timpul unei întâlniri cu publicul pe care am avut-o la Palatul Feroviarilor din Chişinău. Maestrul Bologan mi-a amintit acum că la simultanul care a urmat, în incinta clubului de şah, el a profitat de o mică gafă a mea şi a obţinut o remiză.

TIMBRE DE 13 MILIOANE
Pe lângă șah, Anatoli Karpov are o altă mare pasiune. Fiind unul dintre cei mai renumiţi filateliști din spaţiul CSI, el adună timbre despre olimpiade, șah, Rusia și Belgia. Potrivit unor experţi, colecţia sa valorează circa 13 milioane de euro.

Şi acum aţi susţinut un simultan cu cei mai valoroşi tineri jucători. Putem miza că din cei 40 de copii care au jucat împotriva dvs. se va naşte un nou Bologan?

Totul este posibil. În ultimii ani, moldovenii urcă tot mai des în topurile favoriţilor la categoriile de juniori. Dacă vor avea parte de susţinere materială şi morală, ei pot avea un cuvânt greu de spus în viitor. La fiecare masă de simultan eu întâlnesc idei interesante şi un talent în devenire. ;

„MECIURILE KARPOV-KASPAROV AU ÎNCHEIAT O EPOCĂ DE AUR A ŞAHULUI MONDIAL"

Vă aduceţi aminte cum aţi devenit campion mondial pentru prima dată?

Din păcate, n-am rămas cu impresii plăcute. Era în 1975 şi urma să joc pentru titlu cu Robert Fischer. Americanul însă a refuzat să lupte şi Federaţia Internaţională de Şah m-a declarat campion.

Partidele cu o altă legendă a şahului, Garry Kasparov, au marcat o pagină importantă în istoria sportului.

Sunt convins că aceste meciuri au constituit momentul culminant în dezvoltarea şahului. Disputele mele cu Garry Kasparov au încheiat epoca de aur în jocul minţii. Ceea ce a urmat a tăiat din spectaculozitatea acestui sport.

Dar este şahul, totuşi, un sport sau o artă?

Dezbaterile pe marginea statutului şahului nu mai sunt actuale. Încă în 1988 proba noastră a fost recunoscută ca gen olimpic de sport însă, din păcate, nici până astăzi n-a fost introdusă în programul Jocurilor Olimpice. Este important aportul marchizului Juan Antonio Samaranch, care a făcut mult pentru promovarea şahului, chiar dacă el nu juca.

În septembrie 2010, aţi fost contracandidatul lui Kirsan Iliumjinov la funcţia de preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Şah, dar el a fost reales. Nu regretaţi?

Am fost şi am rămas în relaţii bune cu actualul preşedinte al federaţiei. Iliumjinov conduce acest for mai mult de 15 ani şi cunoaşte foarte bine acest domeniu. Înainte de alegerile de acum doi ani am avut o discuţie în care mi-a promis că va ţine cont de propunerile mele pentru modernizarea şahului. Nu s-a ţinut de cuvânt.

Pe parcursul ultimilor 12 ani sunteţi implicat în politica rusă. Vă simţiţi confortabil în această postură?

Politica mă captivează. Poate e mai puţin intrigantă decât partidele de şah, însă simt că sunt important pentru mulţi oameni. În decembrie, am devenit deputat în Duma de Stat şi am fost ales în funcţia de vicepreşedinte al comitetului de resurse naturale şi ecologie.