Lecţii de propagandă digitală ale Kremlinului în pragul alegerilor din Republica Moldova

Nu e un secret faptul că Federaţia Rusă şi-a făcut deja un obicei de a se implica agresiv în campaniile electorale ale statelor din cadrul Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv R. Moldova.

Analiză realizată de *Nicolae Ţîbrigan

Recent fusese dat publicităţii un raport edificator pe acesastă temă, realizat de Valeriu Paşa de la think tank-ul WatchDog.md, unde sunt explicate pe larg multiplele acţiuni de imixtiune ale Federaţiei Ruse în alegerile parlamentare din 24 februarie în R. Moldova.

De ce ar trebui să ne intereseze campania electorală din ţara vecină? Simplu.

Anii 2019 şi 2020 sunt electorali în România, iar strategii lui Putin vor profita din plin pentru a se implica în alegerile europene, prezidenţiale şi parlamentare de la noi. Desigur că vor fi utilizate alte canale de distribuire, dar tehnicile şi reţeta rămân aceleaşi.

Astfel, Kremlinul utilizează diverse tehnici de manipulare online pentru a influenţa strategic rezultatele alegerilor din statele Europei de Est.

Aşa s-a întâmplat şi acum în R. Moldova. Pe 9 februarie este creată pagina „Правда о Молдове“ [Adevărul despre Moldova – trad. rom.].

Captură după pagina anonimă „Правда о Молдове“ de pe Facebook (14 februarie 2019) Sursa: Facebook (link indisponibil)

Chiar dacă pagina nu are nicio postare şi că utilizează o imagine preluată de pe internet cu reprezentarea „justiţiei“, aceasta reuşeşte să atragă simpatia a peste 1 300 de urmăritori.

Ceva nu e în regulă.

Imaginea n-a fost aleasă la întâmplare. Conform ultimului Barometru al Opiniei Publice din ianuarie-februarie 2019, lupta împotriva corupţiei a fost indicată de peste jumătate din respondenţi (52,2%) ca fiind printre cele mai importante trei probleme ale R. Moldova.

Cei care au făcut pagina urmăresc cu atenţie agenda publică a statelor vizate.

Totuşi, pagina a avut postări, însă erau indisponibile pentru vizitatori. Abia dacă accesai secţiunea „Informaţii şi reclame“ puteai să-ţi dai seama despre adevăratul scop al paginii. Era vorba despre trei clipuri video scurte, de 6-7, sau 2 minute, cu un conţinut propagandistic.

Două dintre filmuleţele disponibile AICI şi AICI fuseseră create special pentru un public-ţintă: vorbitori de limbă rusă, proveniţi din familii mixte, locuitori în medii urbane, filo-ruşi etc.

Captură după secţiunea de la Informaţii şi reclame a paginii Правда о Молдове Sursa: Facebook (link indisponibil)

În schimb, cel de-al treilea video este adresat unui segment de electorat diferit, vorbitor de limbă română, indecis şi profund nemulţimit de corupţia endemică a guvernării Partidului Democrat prezidat de Vladimir Plahotniuc. Tocmai de aceea, este utilizat şi sloganul electoral inversat al PD-ului: VORBE NU FAPTE (de notat lipsa virgulei).

Este vorba despre un colaj cu diverse reportaje jurnalistice, astfel încât să se sublinieze starea degradantă a societăţii româneşti adusă de guvernarea actuală de la Chişinău, iar muzica de fundal are rol de a accentua nota dramatică.

Conform raportului WatchDog.md, toate cele trei filmuleţe au avut cumulate peste 850.000 de vizualizări. Cel mai viral clip atinsese pragul de 500.000 de vizualizări, 20.000 de distribuiri şi peste 900 de comentarii – cifre impresionante pentru spaţiul digital din R. Moldova, unde avem doar 910.000 de conturi pe Facebook (ianuarie 2018).

Numărul utilizatorilor reţelelor sociale din R. Moldova (ianuarie 2018) Sursa: #diez

Ce înseamnă asta? Lucrurile sunt simple aici. Este vorba despre o campanie de dezinformare electorală eficientă şi plătită de structuri guvernamentale ale Federaţiei Ruse pe Facebook. În spatele acestei campanii se află date sociologice culese atent pentru a crea profiluri segmentate de alegători şi a le bombarda ulterior cu dezinformări. Am putea vorbi chiar şi de realizarea de baze de date culese de pe reţelele sociale la care au acces serviciile secrete din Federaţia Rusă (Vkontakte, Odnoklassniki).

Cele trei filmuleţe au fost virale în rândul utilizatorilor moldoveni timp de mai bine de trei zile. Pe 15 februarie, pagina fusese raportată, iar Facebook a blocat pagina, aşa cum procedase anterior cu conturile de propagandă blocate cu două săptămâni înainte de data alegerilor.

Captură după link-ul paginii Правда о Молдове (15 februarie 2019) Sursa: Facebook (link indisponibil)

Naraţiuni propagandistice

Designerii acestor dezinformări urmăreau să întărească vechea naraţiune pe care o tot cultivă prin presa de limbă rusă din 2016, şi anume: „Vladimir Plahotniuc distruge R. Moldova, executând comenzile venite de la stăpânii săi de la Bruxelles şi Washington“.

Vă sună a ceva cunoscut?

Dacă ne uităm pe sondajele din R. Moldova, vom observa că personajul Plahotniuc reprezintă într-adevăr „răul absolut“ (79% din cetăţeni manifestă atitudini de neîncredere faţă de acesta). Povestea ruşilor s-a cuplat perfect cu starea de spirit a marii majorităţi a populaţiei din republică.

În consecinţă, pe lângă filo-ruşi, chiar simpatizanţi ai opoziţiei pro-europene şi anti-oligarhice (inclusiv unionişti) au distribuit intens în grupurile de discuţii materialele ruşilor.

Calitatea clipurilor video este indiscutabilă, dacă luăm în calcul grafica, muzica. Dar naraţiunea dezinformatoare, chiar dacă porneşte de la fapte reale, strecoară falsuri statistice şi manipulări.

Iată doar un exemplu de dezinformare prin cifre:

„Pe spatele cetăţenilor a fost pusă aşa-numita „datorie publică“ (pe ecran apare eronat „datoria publică externă“ cu cifre false) care din 2015 a crescut cu aproape 1 miliard de dolari, dar conform prognozei economiştilor va ajunge spre finalul anului 2019 la circa 2,266 miliarde de dolari“ (min. 1:20).

Nu ştim la ce fel de datorie se referă autorul clipului. Ori, „Soldul datoriei de stat“ şi „Datoria publică externă“ sunt două lucruri total diferite. De altfel, conform estimărilor din Legea bugetului de stat, datoria externe urmează să NU depăşească 37.239,8 milioane lei (2,170 miliarde de dolari). Asta nu înseamnă că datoria publică externă va ajunge la această valoare în 2019. Vezi şi datele oferite de Ministerul Finanţelor (AICI, AICI şi AICI).

Nu a scăpat de atac nici România (minutul 2:48). Banca Transilvania şi compania Transgaz fiind acuzate de propagandiştii de la Kremlin că ar fi cumpărat „pe nimic“ activele băncilor Victoriabank şi Moldova Agroindbank (MAIB); la fel şi gazoductele Iaşi-Ungheni şi Ungheni-Chişinău (ultimul aflat abia la stadiul de proiect).

De fapt, gazoductul Iaşi-Ungheni a fost decis în 2010 de către R. Moldova ca prioritate politică, iar 80% din costul construcţiei gazoductului (26,5 milioane de euro) fuseseră acoperite de partea română şi UE. Totodată, preluarea Victoriabank şi MAIB de către Banca Transilvania nu s-ar fi produs fără suportul oferit de BERD – acţionar pe termen lung atât la Victoriabank şi MAIB. Ori, BERD deţine 8,6% din Banca Transilvania, iar tranzacţia marchează însănătoşirea sectorului bancar marcat de „scandalul furtului miliardului de dolari“.

Captură după clipul video de propagandă a paginii Правда о Молдове Sursa: Facebook (link indisponibil)

Miza strategică a acestor materiale este mult mai nuanţată: vorbim, pe de-o parte e discreditarea „partenerilor de dezvoltare“ europeni şi americani prin asocierea cu regimul instaurat de Partidul Democrat; iar pe de altă parte, mobilizarea electoratului filo-rus şi nemulţumit, dar nehotărât, în jurul forţelor pro-Kremlin, în special a Partidului Socialiştilor (PSRM).

De ce au ales propagandiştii Facebook-ul?

Conform aceluiaşi BOP (ianuarie-februarie 2019), 18,9% din cetăţenii moldoveni se informează de pe reţele de socializare. Majoritatea dintre aceştia preferă „să pescuiască“ ştirile din bulele lor de Facebook şi Odnoklassniki (~59%).

În general, campania lansată de Kremlin continuă să facă victime pe reţeaua Odnoklassniki. Acolo două clipuri video promovate de grupul anonim „Выборы в парламент Республики Молдова 2019“ [Alegeri în Parlamentul Republicii Moldova 2019 – trad. rom.] au acumulat peste 1,4 milioane de vizualizări.

Captură după o pagină similară cu Правда о Молдове pe reţeaua Odnoklassniki Sursa: OK

Se vede de la distanţă că sunt activate resurse semnificative pentru a asigura un scor masiv la alegeri pentru PSRM.

Epilog

În timpul redactării acestui material, am descoperit pe în reţeaua grupurilor cetăţenilor moldoveni din „diaspora“ un cont fals Valoghea Vladimir. Nu are poze cu el şi nu ştim prea multe informaţii, doar că e din Braşov.

Captură după contul fals Valoghea Vladimir Sursa: Facebook

Contul a fost creat pe 18 februarie (la trei zile de la blocarea paginii Правда о Молдове) şi în scurt timp reuşeşte să se împrietenească cu un număr mare de persoane, inclusiv să intre în zeci de grupuri ale cetăţenilor moldoveni din R. Moldova şi din afară, inclusiv în cele unde se vorbeşte exclusiv în limba rusă.

Am vrut să văd ce e-mail foloseşte administratorul contului fals pentru a se loga, şi am constatat că acesta apelează la o adresă de Gmail care începe cu litera „m“ şi se termină cu „e“. Aşadar, avem de-a face cu o campanie mascată de micro-targeting şi strângere de date online.

M-am uitat şi peste activitatea online a contului, şi am constatat că utilizatorul distribuie insistent pe grupurile din „diaspora“ un sondaj online (Sondaj alegeri 2019) cu întrebări formulate greşit, într-o limbă română cu dezacorduri grave.

Aşadar, vorbim de cineva care are carenţe în a se exprima cât de cât corect în limba română.

Sondajul distribuit de contul fals Valoghea Vladimir pe grupurile cetăţenilor moldoveni cu îndemnul „Hai să răspundem cât mai mulţi, să arătăm politicienilor că nu ne este frică!“ Sursa: Facebook

Cetăţenii sunt îndemnaţi să răspundă la sondaj printr-un apel anti-sistem, mai ales din partea tinerilor. Nu ştim scopul acestuia, şi nici de către cine a fost realizat. Ştim doar că sondajul „a fost creat de Diaspora!“.

M-am uitat peste întrebări, şi pe lângă datele socio-demografice, respondenţii sunt întrebaţi dacă vor participa la alegerile parlamentare, ce partid vor vota (Pe care partid aţi vota la alegeri?), ce doctrină politică împărtăşesc (Care este viziunea dumnevoastră politică?), vectorul de politică externă a R. Moldova etc.

Totuşi, am remarcat două întrebări care m-au pus în gardă:

Care partid credeţi că va integra Republica Moldova în uniunea Vamală şi (sic!) condusă de Moscova?

şi

Credeţi dacă câştigă (sic!) PSRM sau dacă PDM fac alianţă PSRM (sic!), vor fi proteste asemănătoare cu cele din 7 aprilie 2009?

Evident că foarte mulţi cetăţeni moldoveni au căzut în plasa falsului sondaj, aşa că datele sunt colectate în continuare şi vor fi furnizate unei terţe părţi. Asta până se încheie campania electorală, când sondajul şi contul vor fi şterse.

Punct ţintit, punct ochit.

Ipoteza unui „Maidan“ la Chişinău, într-un context post-electoral, este tot mai des vehiculat în mediul presei de limbă rusă, inclusiv la nivel oficial dacă e să ne referim la comunicatul Ministerului rus de Externe.

Aşadar, nu putem exclude, nici scenariul unor acţiuni „hibride“ din partea Kremlinului pentru a destabiliza contextul post-electoral din republică. E vorba de un aşa-numit „plan B“ în ceea ce priveşte „dosarul R. Moldova“.

Acesta ar putea fi activat abia dacă blocul ACUM reuşeşte să obţină o majoritate confortabilă pentru a guverna şi a demara reformele pro-europene. Moscova mizează pe actorii lor de pe teren (aşa-numiţii „proxi“), folosind experienţa asistenţei oferite în trecut Donbassului. Acţiunile „hibride“ ar putea varia de la organizarea protestelor anti-occidentale şi anti-ACUM, recurtarea de noi „voluntari“ în mişcările „naţional-patriotice“ socialiştilor pentru implementarea pe teren a scenariilor hibride şi asigurarea unei platforme de coordonare între agenţiile guvernamentale, civile şi militare ale Rusiei cu cele ale autorităţilor secesioniste din regiunea transnistreană.

PS. Aveţi grijă ce sondaje completaţi şi cui vă oferiţi datele personale.

*Nicolae Ţîbrigan este membru al Consiliului de Experţi LARICS.