De 20 de ani, CSI ține Republica Moldova legată de Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderii țărilor ex-sovietice au marcat la Moscova două decenii de la crearea Comunității Statelor Independente. Experții spun că nu avem motiv de sărbătoare. Prezenţa în cadrul CSI ne oferă acces pe o piaţă economică largă, dar e o piedică în calea integrării europene.

La 21 decembrie 1991, la Alma-Ata, conducătorii a 11 foste republici sovietice (cu excepţia Georgiei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei) au semnat acordul de creare a CSI şi declaraţia privind desfiinţarea URSS. Dispărea imperiul sovietic, iar noua structură urma să fie una de tranziţie.

Din partea Moldovei, actele au fost semnate de preşedintele Mircea Snegur, care a notat apoi în memoriile sale că CSI a fost gândită ca un instrument pentru „menţinerea spaţiului economic comun, măcar pentru perioada de tranziţie".

Ex-premierul Valeriu Muravschi acuză lipsa de viziune a elitelor politice din Republica Moldova

În 1994, când documentele au fost ratificate de Parlamentul de la Chişinău, s-a precizat că statutul de membru al CSI exclude cooperarea în domeniul politico-militar, „ca nefiind în corespundere cu principiile suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova", şi presupune, în special, cooperarea economică. După 20 de ani de prezenţă în această structură postsovietică, mulţi specialişti constată că aderarea a fost o greşeală.

CSI, PIEDICĂ ÎN RELAŢIA CU VESTUL

„Înainte să intrăm în CSI, subiectul a fost discutat mult, la diferite niveluri. Printre argumentele «pro» era faptul că astfel vom menţine relaţiile economice şi că am putea mai uşor rezolva problema transnistreană", îşi aminteşte Valeriu Muravschi, premier al Moldovei în 1991-1992.

„Acum se vede clar că a fost o mare eroare şi nu ne-a adus mare folos. Din contra, ne-a împiedicat să obţinem un sprijin mai mare din partea Occidentului", adaugă economistul.

Oazu Nantoi, care, în calitatea sa de şef al Serviciului Analize Politice de pe lângă Preşedinţie, a participat la acel eveniment, spune că era o perioadă de derută şi că această decizie vorbeşte mai mult despre faptul că nu eram pregătiţi să devenim un stat independent.

„Aflarea noastră în componenţa CSI dăunează imaginii Republicii Moldova ca ţară cu aspiraţii proeuropene", susţine analistul.

Şi istoricul Gheorghe Cojocaru crede că prezenţa ţării noastre în CSI este „alogică şi neavenită". „Această înclinare a balanţei spre spaţiul estic nu a fost fructificată în măsura posibilităţilor ce s-au deschis atunci. Dacă spera cineva că putem avea relaţii speciale cu Răsăritul sau că putem astfel să rezolvăm problema transnistreană, s-a înşelat amarnic", e de părere directorul Institutului de Istorie.

Rămaşi cu mult în urma Ţărilor Baltice

Exemplul Ţărilor Baltice este cel mai relevant, atunci când se face o comparaţie a situaţiei actuale cu cea din epoca sovietică. Orice analiză este însă în defavoarea ţării noastre. De exemplu, după criza economică din anii 1990, Estonia a revenit la valoarea PIB-ului din anul 1991 abia în anul 2000, iar Letonia şi Lituania - în anii 2003-2004.

Moldova nici după 20 de ani de tranziţie nu a recuperat din handicapul economic. În ultimii ani, decalajul a crescut şi mai mult. Astfel, în 1990 diferenţa de PIB pe fiecare locuitor între ţara noastră şi oricare din cele trei state baltice era de două ori mai mică.

În 2010, PIB-ul calculat pe un estonian a fost de zece ori mai mare ca pentru un moldovean, iar în Lituania şi Letonia de aproape opt ori mai mare. În anul 2004, cele trei state baltice s-au integrat în UE, iar ţara noastră poate doar spera să adere la comunitatea europeană în următorii 10-20 de ani.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite