Premierul Vlad Filat: „Sper că situaţia din România se va calma şi, indiferent cine va fi la guvernare, relaţia cu Republica Moldova va rămâne o prioritate“
0
„Sper foarte mult că procesele politice interne din ţara vecină nu vor afecta foarte mult relaţiile şi înţelegerile pe care le-am avut cu autorităţile din România", a declarat într-un interviu pentru „Adevărul" prim-ministrul Republicii Moldova. Vlad Filat mai spune că discuţiile despre „planul de federalizare" pe ar urma să-l aducă la Chişinău cancelarul german Angela Merkel nu sunt decât speculaţii.
„Avem un obiectiv clar: integrarea europeană, iar discuţiile uniunea euroasiatică sunt speculaţii“
În ultimul timp, Rusia promovează activ ideea uniunii eurasiatice, susţinută şi promovată masiv de opoziţia de la noi şi agreată de o bună parte din cetăţeni, potrivit sondajelor. Ce şanse la viaţă are?
Noi avem un obiectiv vital pentru ţară - integrarea europeană. Din păcate, unii politicieni reuşesc de la un ciclu electoral la altul să-şi schimbe opţiunea, într-o direcţie diametral opusă. În 2001, Voronin mergea prin ţară şi vorbea de aderarea la Uniunea Rusia-Belarus, în 2005 - de Uniunea Europeană, în 2009 nu era clar ce-şi doreşte, iar acum vrea în uniunea euroasiatică. Sunt poziţii conjucturale, care au la bază doar interese de partid. Noi nu avem alternativă procesului de integrare europeană. Datele din sondaje arată o anumită stare de spirit influenţată şi de ceea ce se întâmplă acum în Europa. Criza arătată cu atâta insistenţă pe toate posturile TV afectează într-un fel percepţia.
Ce relaţii trebuie să avem cu Federaţia Rusă?
Aşa cum au fost în ultimii trei ani: bazate pe interesul naţional al Republicii Moldova, pe pragmatism şi respect reciproc. Am ajuns la etapa când trebuie să avem o comunicare adecvată şi sunt sigur va exista o dinamică pozitivă în relaţiile bilaterale.
În ultimul timp, mass-media ruseşti iarăşi au adus în prim-plan „pericolul unirii cu România"...
Eu vorbesc despre relaţii la nivel de state, nu analizez speculaţii din presă. La toamnă voi merge la Moscova, la invitaţia premierului rus Dmitri Medvedev. Ne pregătim foarte serios de această vizită. Avem multe lucruri de discutat, nu doar despre livrarea gazelor naturale şi datoria de trei miliarde de lei a regiunii transnistrene, sunt mai multe probleme economice, proiecte investiţionale.
„Angela Merkel nu vine cu niciun fel de plan de federalizare“
Tot presa a lansat şi ideea că Angela Merkel vine la Chişinău cu un „pact de federalizare" a Moldovei ce ar fi fost pus la cale de Germania şi Rusia.
Nu comentez speculaţii. Venirea dnei Merkel este un eveniment important pentru ţara noastră. Cancelarul german nu vine pur şi simplu. Mă aştept la o discuţie plină, nu doar la mesaje, dar şi la un sprijin real pentru ţara noastră în devenirea sa ca stat democratic, european. Vom dezbate şi situaţia din regiunea nistreană, la fel cum discut cu toţi oficialii străini. Niciodată însă n-am primit sugestii (cu atât mai mult nu au existat presiuni) referitor la ce statut trebuie să aibă regiunea nistreană. Nici nu e cazul. Acesta urmează a fi identificat în cadrul formatului de negocieri 5+2 şi doar cu asentimentul Chişinăului.
În ultimul timp, cel puţin la suprafaţă, relaţia cu reprezentanţii Tiraspolului pare relativ bună. În ce măsură acest lucru sporeşte şansele de rezolvare a diferendului?
Nu trăiesc cu speranţa, ci sunt sigur că vom identifica o soluţie pentru a reîntregi ţara. Avem o relaţie bună cu colegii de la Tiraspol. Cu Evgheni Şevciuk vorbim des la telefon, ne vedem. Ca în orice alt domeniu, oricât de mare ar fi problema, o poţi rezolva uşor când comunici liber cu o persoană care înţelege ce vorbeşti.
„Republica Moldova se va regăsi cu România în Uniunea Europeană“
Nu putem evita nici subiectul România. Cum se va răsfrânge criza politică de la Bucureşti asupra relaţiilor bilaterale?
Sper foarte mult că procesele politice interne nu vor afecta foarte mult relaţiile şi înţelegerile pe care le-am avut cu autorităţile din România. Sunt nişte relaţii foarte bune. Avem o comunicare excelentă, aşa cum am avut-o pe parcursul acestor trei ani. Le sunt recunoscător autorităţilor române pentru atitudine şi sprijinul pe care ni-l acordă. Avem discuţii mult mai pragmatice în ultima perioadă de timp, care vizează proiecte foarte importante, în primul rând pentru Republica Moldova. Este vorba de proiecte energetice, de infrastructură rutieră, proiecte investiţionale asupra cărora ne vom concentra în perioada următoare. Regret că există această tensiune politică în România, dar sper că situaţia se va calma şi, indiferent cine e acolo la guvernare, relaţiile cu Republica Moldova vor rămâne o prioritate.
Sunt foarte mulţi cetăţeni în Republica Moldova, la fel ca şi în România, care încă mai trăiesc cu visul reunirii celor două maluri ale Prutului. Credeţi într-o astfel de perspectivă?
Eu cred în Republica Moldova ca stat independent, suveran, reîntregit. Şi mai cred că Republica Moldova se va regăsi cu România în marele spaţiu valoric european, aşa cum se regăsesc cele 27 de state UE la ora actuală.
Dle Vlad Filat, de ce nu reuşim să trecem la o economie sănătoasă, ca să obţinem veniturile principale din industrie, nu de la Vamă?
Pentru asta trebuie să avem industrie şi, respectiv, investiţii. Perioada pe care o parcurgem este foarte dificilă. Şi nu ţine atât de Moldova, cât de ceea ce se întâmplă în toată lumea, nu doar în Europa. Climatul investiţional global este unul foarte scăzut. Economia Moldovei este dependentă de ceea ce se întâmplă în exterior. Peste 50% din exporturi merg către UE, e mare ponderea livrărilor în CSI şi e firesc că dezechilibrele de pe aceste pieţe se reflectă direct în economia noastră.
„Investitorii vor veni când va trece criza“
Cât de gravă este scăderea ritmurilor de creştere economică?
În 2009, când am venit la guvernare, declinul economic a fost de 6,4%. Era un deficit enorm al bugetului, în lipsa oricăror măsuri fireşti pe care trebuia să le întreprindă fosta guvernare în perioada de criză. Dar, inclusiv graţie acordului cu Fondului Monetar Internaţional şi a înţelegerilor cu celilalţi parteneri de dezvoltare, Moldova a înregistrat în 2010 o creştere de 7,1%, cu un deficit bugetar de numai 2,4%. În 2011 a continuat creşterea economică (6,4%), deficitul fiind acelaşi. Dacă ne orientăm după cifre, suntem campioni. Dar când analizăm baza creşterii, ne dăm seama că avem mari restanţe. În primul trimestru al acestui an, creşterea PIB a fost de numai 1%. Diminuarea are şi motive obiective. Bunăoară, câteva întreprinderi importante, care au pondere în PIB, au fost în proces de stagnare, având în vedere retehnologizarea făcută. Am revăzut parametrii macroeconomici, de comun cu FMI, şi ne-am propus o creştere de 3%, cu un deficit bugetar de 1,2%. Dacă realizăm asta va fi o mare performanţă. Din păcate, avem secetă, care sigur va afecta agricultura, sper că nu într-o măsură foarte mare totuşi.
De ce ne ocolesc investitorii mari? Nu suntem atractivi?
Când va ieşi economia regională din criză sunt sigur că vor veni investitori. Mai ales dacă vom avea regim liberalizat de vize, acord de liber schimb şi acord de asociere. Asta înseamnă că un potenţial investitor va avea posibilitatea să exporte, atât în UE, cât şi în ţările CSI. Este o platformă foarte bună. Dar trebuie să mai ştim un lucru, că dincolo de faptul că oferim platformă, condiţii de lucru, reglementări fiscale şi vamale atractive, trebuie să avem şi forţă de muncă foarte calificată. Şi avem probleme la acest capitol. Sper că odată cu ridicarea vizelor, o parte din cetăţenii plecaţi în UE vor reveni acasă, având dreptul de a călători liber când vor.
Acordul cu FMI ne-a ajutat mult să ieşim din criză. Totodată, opoziţia critică această colaborare. De ce avem nevoie de un nou memorandum, nu ştim să cheltuim doar atât cât ne permit veniturile?
Reformele convenite cu FMI sunt necesare pentru noi, nu pentru fond. Plus e vorba de expertiza pe care ne-o oferă o instituţie cu un potenţial enorm de analiză. Dacă privim colaborarea cu partenerii externi ca pe o piramidă, apoi acordul cu FMI e baza, garanţia că Moldova are capacitate de plată, iar modul în care este exercitat procesul bugetar-fiscal este unul care să asigure viabilitate bugetului naţional şi perspective de dezvoltare a economiei. Memorandumul nu înseamnă doar banii FMI, ci şi undă verde pentru granturile de la UE, credite concesionale de la Banca Europeană pentru Investiţii, de la BERD, donaţii de la ţările partenere.
Se încarcă comentariile...
