Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova: „Voi fi un preşedinte împăciuitor“

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova

Vrea să împace Puterea cu Opoziţia, spune că integrarea europeană e calea Moldovei, că trebuie să găsim limbaj comun deopotrivă cu Estul şi cu Vestul şi că unirea cu România nu e în programul de guvernare. Sunt câteva dintre declaraţii făcute de şeful statului într-un interviu pentru „Adevărul"

Adevărul: Dle Timofti, aţi trecut şi de Curtea Constituţională. V-aţi obişnuit cu gândul că sunteţi preşedintele ţării?

Nicolae Timofti: Este o perioadă interesantă. Am emoţii omeneşti pe care nu le-am mai avut până în prezent. Mi-a rămas ultima etapă: depunerea jurământului. Apoi vom trece la realizarea programului de guvernare.

V-a luat prin surprindere propunerea AIE de a candida la funcţia de şef al statului?

Bineînţeles! Iniţial am respins-o. Mi-am zis că este o povară prea mare şi că nu am experienţa necesară. Fiind judecător, am cântărit bine înainte să iau decizia. Dar discuţiile cu liderii AIE m-au convins că trebuie să salvăm interesele ţării. Mai în glumă, mai în serios, mi-au zis că este o propunere pe care trebuie să o accept.

Cine dintre liderii AIE v-a abordat?

De fapt, primul care m-a anunţat a fost o persoană intermediară. Mi-a spus că voi fi căutat de liderii Alianţei. Aşa şi a fost. În aceeaşi seară m-am întâlnit cu ei. Totul a fost pe neaşteptate pentru mine. Am luat decizia fără a avea mult timp la dispoziţie.

Eraţi sigur că veţi obţine cele trei „voturi de aur" ale „grupului Dodon"?

Nu eram sigur de niciun vot. Mă gândeam că, dacă îmi propun, înseamnă că mă doresc în această funcţie. Nu aveam totuşi o siguranţă deplină. M-am convins abia după ce am fost înregistrat oficial în cursă.

În ce a constat „testul statalităţii" la care v-au supus socialiştii?

M-au întrebat cum văd statalitatea Republicii Moldova. Am un singur răspuns. Avem Constituţie care trebuie respectată. Moldova este un stat neutru, independent, cu teritoriu care, din păcate, nu este controlat de noi integral.

V-au pus anumite condiţii?

Nu!

Analiştii vă prezic un mandat dificil, mai ales că fiecare partid din AIE va încerca să vă tragă de partea lui. Cum veţi rezista presiunilor?

Pe parcursul vieţii, am fost antrenat să respect doar prevederile legale şi înţelegerile pe care le fac părţile. Am convenit ca fiecare să îşi facă datoria la locul lui. Am mai convenit ca membrii AIE să-şi organizeze activitatea unificându-şi eforturile, iar eu să devin garantul care le va da posibilitatea să lucreze împreună în interesul societăţii.

Şi i-aţi crezut?

Cred că nu au o altă cale. Orice deviere nu va duce la bine! Disensiuinile vor apărea însă. Vor avea opinii diferite, în final însă vor trebui să ia o decizie comună. Aşa a fost şi cu desemnarea candidaturii la Preşedinţie. Au negociat mult, dar tot au ajuns la o soluţie. Bineînţeles, era bine dacă asta se întâmpla mult mai devreme. Dar vedeţi cum e - în discuţii se naşte adevărul.

Aţi primit mesaje de felicitare atât din Est, cât şi din Vest. Ce v-a spus la telefon omologul român Traian Băsescu?

Mi-a dorit succes şi o colaborare cât mai strânsă între statele noastre. Mi-a propus să fac o vizită în România. Am acceptat-o. Trebuie să stabilim când se va întâmpla asta. I-am spus însă că prima vizită o voi efectua la Bruxelles. La fel, şi preşedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, m-a invitat la Kiev.
Analişti din dreapta Prutului susţin că relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti se vor îmbunătăţi...

Îmi doresc asta foarte mult. Vreau să fac tot posibilul ca aceste relaţii să fie cât mai apropiate, cât mai benefice, cât mai europene.
Spuneaţi la postul public de televiziune că nu e momentul oportun să vorbim şi despre unire.

Nu este în programul actualei guvernări. Este adevărat însă că unele partide vor asta. Problema unirii e foarte delicată şi complicată. Aceste discuţii stârnesc supărări într-o societate şi aşa dezbinată, cum e a noastră. Deocamdată, vom face ca popoarele noastre să trăiască bine, în pace şi să ne dezvoltăm. Cred că este o poziţie corectă.

Moldova condusă de Timofti va fi mai aproape de Est sau de Vest?

Vom încerca să avem relaţii de prietenie cu toţi. Am caracterul unui om împăciuitor. Nu-mi place să am conflicte, să învinuiesc oamenii pe nedrept. Cu atât mai mult, să spun ceva sfidător sau înjositor la adresa unui popor. Este un păcat. Să recunoaştem tot ce este bun la fiecare naţiune. Să învăţăm unii de la alţii.

În curând va fi învestit în funcţie şi Vladimir Putin, care promovează intens includerea în Uniunea Euroasiatică a tuturor ţărilor CSI.
Este viziunea dumnealui. Noi suntem un stat independent. Avem un teritoriu pe care trebuie să-l apărăm prin metode diplomatice. Calea noastră de dezvoltare este integrarea europeană.

Aţi vorbit de la tribuna Parlamentului despre retragerea trupelor ruseşti, iar la Moscova au şi fost puse anumite accente. Nu credeţi că asta va răci relaţiile cu oficialii de la Kremlin?

Moldova este o ţară neutră. Vom insista şi mai departe să nu avem pe teritoriul nostru armate străine. Probabil, orice ţară îşi doreşte asta. Încă în 1999, la Istanbul, Rusia şi-a asumat obligaţia să-şi retragă forţele armate. Acum trebuie să discutăm cum putem realiza acest lucru.

Vă veţi întâlni cu liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk?

Sunt gata să mă întâlnesc cu oricine în interesul ţării. Eu îi recunosc ca cetăţeni ai Moldovei pe toţi cei care se află pe acest teritoriu. Ne vom apăra cetăţenii, indiferent de organizarea administraţiei locale din zona unde locuiesc ei.

Articolul 13 nu e pe agenda preşedintelui Cum veţi împăca Puterea cu Opoziţia?

Nu văd o altă cale de dezvoltare în afară de unificarea societăţii. Opoziţia ar trebui să revină din stradă în Parlament. Am vorbit cu fracţiunile AIE şi cu „grupul Dodon". Am convenit să vină cu un proiect de lege privind Opoziţia. Să o „aşezăm" într-un cadru legal. Sunt gata să înaintez un astfel de proiect, ţinând cont de dreptul meu de iniţiativă legislativă, dar pot face asta şi deputaţii. Avem nevoie de o lege care să stipuleze clar drepturile şi comportamentul Opoziţiei. Să se implice şi comuniştii la elaborare! Legea ar trebui să intre în vigoare după expirarea mandatului actualului Parlament. S-ar putea întâmpla să rămână în Opoziţie acelaşi partid, dar ar putea veni şi alte forţe.

V-a vorbit cineva de la PCRM după ce aţi fost ales?

Nu, deocamdată nu m-a căutat nimeni. Dimpotrivă, comuniştii au contestat alegerea mea la Curtea Constituţională. Probabil, aşa şi trebuie să lucreze Opoziţia. Altă întrebare e dacă au făcut asta întemeiat sau nu.

Aţi fost numit „visătorul din Ciutuleşti" pentru că aţi declarat că vreţi să transformaţi Moldova într-o ţară a oamenilor fericiţi. Cum veţi face asta?

Am făcut cunoştinţă cu programul guvernării. Dacă reuşim să realizăm tot ce scrie acolo, oamenii vor simţi schimbările în bine. În interesul cetăţenilor, trebuie să dezvoltăm economia, să oferim salarii mai mari, să creăm locuri de muncă, să aducem investitori străini. Totuşi, în primul rând, trebuie să asigurăm o Justiţie independentă.

Aţi declarat la ultima şedinţă a CSM că veţi găsi o modalitate să-i daţi afară pe judecătorii care nu-şi merită locurile.

Am realizat câte ceva în acest sens şi la Consiliul Superior al Magistraturii. Pe unii i-am pedepsit, pe alţii i-am eliberat din funcţii. Nu suntem însă oamenii care vrem sânge. Vrem să-i convingem pe judecători că, dacă nu fac faţă, trebuie să plece benevol. Cei care au trecut peste nişte limite nepermise trebuie să răspundă în faţa legii. Sunt magistarţi care nu mai fac faţă cerinţelor. I-am chemat, am discutat cu ei. Au scris cerere şi au plecat. Asta tot e o metodă.

Dar ca preşedinte de ţară cum vă veţi implica?

Le voi da posibilitatea magistraţilor să activeze liber şi voi apăra independenţa Justiţiei. Altfel nu vom putea realiza intenţiile bune. Vă asigur că nu mă voi implica în actul Justiţiei. În limitele legii, voi avea grijă ca judecătorii care nu fac faţă să părăsească sistemul. Conform Constituţiei, ultimul care semnează eliberarea din funcţie este preşedintele. Venind din acest sistem, îi cunosc pe toţi. Inclusiv pe cei tineri. Sunt judecători care mă vor susţine. Veţi vedea schimbările chiar în prima perioadă a activităţii mele.

În cadrul discuţiilor privind reforma Justiţiei aţi avut mai multe divergenţe cu ministrul Oleg Efrim. Acum vă veţi putea implica în realizarea reformei?

Toate legile ce ţin de reformă vor veni la promulgare şi, prin această procedură, îmi voi expune opinia. Totul depinde de conţinutul acestor acte normative. E normal ca în timpul discuţiilor să apară diverse opinii.

De la tribuna Parlamentului aţi spus că reforma Constituţiei începută în 2000 nu a fost dusă până la capăt. Veţi insista pe acest subiect?

La această etapă putem vorbi doar despre unele modificări. Nu ştiu dacă societatea este gata de adoptarea unei noi legi supreme. Ar fi oportun ca deputaţii să ajungă la o înţelegere pentru a face modificările în Parlament, fără a implica instrumentele referendumului. Având experienţa nealegerii preşedintelui timp de aproape trei ani, ar fi bine să fie amendat articolul 78, astfel încât să evităm blocajele în viitor. În cadrul discuţiilor, au fost aduse exemplele mai multor ţări. Trebuie să ne gândim şi noi la o formulă potrivită, ca în final instituţia prezidenţială să funcţioneze normal.

Şi cu articolul 13 ce facem? Până astăzi, în Constituţie scrie că vorbim limba moldovenească.

Nu am vorbit despre asta cu liderii AIE. Consider că la începutul activităţii mele nu este necesar să abordez această problemă. Ar trebui să fie prerogativa Parlamentului. Dacă cineva va veni cu o iniţiativă în Legislativ, mă voi expune în calitate de şef al statului.

Povestea buneilor deportaţi

Nicolae Timofti se trage dintr-o familie de deportaţi. Nici el, nici rudele sale n-au încercat să-şi recupereze averea în instanţă. „Bunicii pe linia tatălui au avut de tras multe. În 1940, au fost daţi afară din casă. Au locuit mult timp într-un grajd. Apoi un ofiţer rus l-a prevenit pe bunelul că urma să fie împuşcat în trei zile. I-a sugerat să fugă. Aşa a ajuns să lucreze timp de şase ani într-o mină din Doneţk", povesteşte preşedintele. În 1946, bunelul său a revenit în Moldova, dar autorităţile sovietice l-au obligat să se stabilească la 250 de kilometri de satul natal, Goteşti, Cantemir. Aşa a ajuns la Ciutuleşti, Floreşti, unde s-a născut şi Nicolae Timofti. La 6 iulie 1949 a urmat un alt val de deportări. „Tatăl meu, care luptase pe front, a scăpat de năpastă. Buneii cu ceilalţi patru copii au fost trimişi însă în regiunea Amur. Bunelul a decedat acolo în 1953, iar bunica a revenit acasă în 1956", spune şeful statului.