EDITORIAL Noi, Europa și simbolurile comuniste

Chiar şi după două săptămâni, vizita preşedintelui Nicolae Timofti la Strasbourg, cu ocazia întrunirii APCE din 3 octombrie, e comentată pe larg în mass-media şi pe reţelele de socializare.

Mai ales discuţia sa cu Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, despre simbolurile comuniste. Acesta a spus, conform unui comunicat de presă al Preşedinţiei de la Chişinău, că „simbolurile comuniste nu pot fi comparate cu cele fasciste".

Mijloacele de propagandă comuniste au tirajat ştirea ca pe o neacceptare din partea europenilor a legii cu privire la interzicerea simbolurilor comuniste. Mai degrabă însă Gianni Buquicchio a exprimat o opinie personală şi, aşa cum a comentat analistul Igor Boţan într-o emisiune televizată, oficialul european a lansat un mesaj potrivit căruia „puterea şi opoziţia, decât s-ar certa pe marginea simbolurilor, mai bine ar înlătura problemele din Constituţie cu care s-au ciocnit" pentru că „s-a ajuns prea departe". Or, acelaşi Buquicchio declara în timpul unei vizite la Chişinău din februarie 2010 că în niciun caz „Comisia de la Veneţia nu impune condiţii şi nu se implică în politica statelor", ci „doar recomandă căi de ieşire din crize politice".

Reprezentanţi de frunte ai celor trei partide din AIE-2 - Ion Hadârcă, Valeriu Streleţ şi Dumitru Diacov - s-au exprimat în acelaşi spirit, comentând afirmaţiile lui Buquicchio din 3 octombrie 2012 ca fiind o părere personală. Or, într-adevăr, legea moldoveană care condamnă crimele comunismului şi interzice simbolurile comuniste se bazează pe o serie de rezoluţii adoptate de diverse organisme pan-europene sau comunitare: OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European. Legi similare care interzic simbolurile comuniste şi naziste (fasciste, în sens mai larg) au adoptat deja Ungaria (încă în 1994), Lituania, Letonia, Polonia şi Cehia.

Este adevărat, de asemenea, că nu există un punct de vedere comun şi cu atât mai mult o legislaţie la nivel european care să pună pe picior de egalitate crimele şi simbolurile celor două regimuri totalitare. O iniţiativă din decembrie 2010 a miniştrilor de Externe a unor ţări din fostul bloc de state comuniste - România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia şi Lituania - a fost amânată de Comisia Europeană pe motiv că deocamdată nu există un punct comun al statelor UE în privinţa asta. Dar chestiunea rămâne pe agendă. În cadrul unei conferinţe internaţionale sub auspiciile Parlamentului European, din 5 iunie 2012, şi a Platformei pentru memorie şi conştiinţă europeană - la care am participat ca reprezentant al Republicii Moldova - a fost reluată ideea continuării eforturilor în această direcţie. Şi anume, de a trece de la etapa de recomandări la adoptarea unor acte normative, aşa cum a fost în cazul Holocaustului. Până atunci, problema condamnării comunismului şi a simbolurilor comuniste rămâne la discreţia statelor UE. În paralel însă, UE a lansat o serie de programe educaţionale care au menirea să inculce în conştiinţa tinerei generaţii din Europa, în special a celei occidentale, care nu a cunoscut direct experienţa comunistă, memoria victimelor regimurilor comuniste.

PCRM a anunţat că se va adresa la CEDO în chestiunea interzicerii simbolurilor comuniste. Dar va primi, cel mai probabil, un aviz negativ, judecând după un precedent în cazul Ungariei, din iulie 2008. Verdictul CEDO era că interzicerea purtării steluţei roşii încalcă dreptul la expresie, precizând că nu era nevoie de o asemenea lege întrucât în Ungaria nu există pericolul restaurării comunismului. Ce va decide CEDO în cazul Republicii Moldova va fi proporţional cu pericolele pentru democraţie care există în societatea noastră astăzi. Ele sunt destul de ridicate şi provin din partea extremei stângi, ceea ce CEDO nu va putea trece cu vederea.