Când vine vorba de nume de baruri sau restaurante, moldovenii ar putea lua câte un Oscar pentru originalitate. Chişinăul abundă de denumiri ciudate, amuzante, dar neapărat cu lipici la clienți. Casa de comerţ „Nănășica" și-a făcut repede publicitate pe piaţa mărfurilor de la noi, datorită titlului care prinde la moldoveni.

„Totul pentru o gospodină bună", este sloganul magazinului „Nănăşica". Aici poţi găsi toate necesare pentru o nuntă adevărată sau pentru o „nevastă tânără". Plapume, lenjerie de pat, flori artificiale, cipici, ciorapi, veselă şi chiar produse pentru igienă, anunţă panoul de la intrare. „Noroc Volosatîi" este numele unui bistro din faţa Liceului „Gheorghe Asachi".

Deşi are dimensiunile unui chioşc de ţigări, micul pavilion este mereu luat cu asalt de grupuri de tineri. „De ani de zile Volosatîi este punctul nostru de reper. I-am creat chiar şi o pagină pe un site de socializare, unde aflăm cum s-au mai schimbat preţurile şi ce întâlniri se mai organizează acolo", povesteşte Alexandru Rusu, fost elev al liceului.

Click aici să vezi GALERIA FOTO!

Imaginaţia moldoveanului poate merge până la extreme. Unul dintre cele mai populare localuri din cartierul Poşta Veche este „La poarta Raiului", care, din întâmplare sau nu, este amplasat chiar lângă Cimitirul „Sfântul Lazăr". Aici, asortimentul este extrem de variat, de la produse igienice la diferite feluri de licori, bune de pomenit morţii. Din aceeaşi serie de nume mai fac parte barul „La Serioja"de la Râşcani sau restaurantul „La botul Calului" din sectorul Ciocana, unde se mănâncă bine, iar la comandarea unei băuturi alcoolice o primiţi gratuit pe a doua.

„E ŞI BE", VEDETĂ LA CIOCANA
La o aruncătură de băţ de „Botul Calului" trona până nu demult un alt local, cu un nume demn de Zmeura de Aur. „E şi Be" (de la verbele „ia şi bea"), îndemna chişinăuienii, printr-o denumire mai mult decât sugestivă, să le păşească pragul pentru un păhărel de tărie. O alternativă pentru „E şi Be" poate fi astăzi „Eli Pili" („Am mâncat şi am băut", n.r.) din centrul Capitalei.

Deşi multe dintre denumirile de localuri din Chişinău contravin normelor de scriere literară, specialiştii de la Centrul Naţional de Terminologie spun că nu pot întotdeauna să le vină de hac. „Există o lege a limbilor vorbite pe teritoriul Moldovei, care reglementează condiţiile de bază ale denumirilor de străzi, baruri, întreprinderi sau magazine. Este important ca numele să fie în limba română şi să nu conţină cuvinte indecente", explică Lidia Vieru, cercetător ştiinţific al Centrului.

Experta a mai adăugat că majoritatea patronilor care nu respectă aceste reguli şi-au autorizat firma, apelând la o şmecherie. „Dacă agentul a înregistrat denumirea ca marcă comercială acesta este în măsură să-şi numească localul cum doreşte, fie chiar scris greşit. În acest caz, noi nu putem face nimic", mai spune Lidia Vieru.

Mulţi patroni apelează la o şmecherie, înregistrând firmele ca marcă comercială.
Lidia Vieru, Cercetător ştiinţific la Centrul de Terminologie

Tot mai multe denumiri ruseşti

Deși nu mai facem parte din Uniunea Sovietică, numele de localuri de origine slavonă au început să apară în ultimii ani ca ciupercile după ploaie. Potrivit Agenţiei pentru Proprietatea Intelectuală, din totalul de peste 5.000 de mărci înregistrate anul trecut, peste 95% au denumiri în oricare altă limbă decât româna, ultimele tendinţe fiind numele rusești sau englezești, scrise cu litere latine. Astfel, pe harta barurilor și localurilor din Chișinău își fac loc „Jar Pizza", „Pena Pub", barurile „Briz", „Vodolei", „Nastroenie", „Smak", „Starîi cerdac", „Hutorok", restaurantele „Piotr Pervîi", „Kavkazskaia Plenniţa" sau „Kvartal", centrul comercial „Soiuz", frizeria „Pavlik Morozov".

Chiar dacă, potrivit legislaţiei, contravin rigorilor, specialiștii de la Centrul de Terminologie spun că sunt nevoiţi să se abată de la norme, atunci când este vorba de investitori cu capital străin, care vor să adopte denumirea în limba pe care o vorbesc.

Geografia gustului din Capitală

Dacă eşti turist în Moldova, n-ai cum să nu-ţi regăseseşti bucatele tradiţionale ale ţării din care vii. Înghesuite pe cele mai importante artere ale Capitalei, restaurantele cu nume de ţări sau oraşe sunt atât preferatele străinilor, cât şi ale băştinaşilor, care merg să se delecteze cu gustări care mai de care mai exotice.

„La Roma" este primul restaurant cu bucătărie italiană din Moldova, „dotat" cu bucătari veniţi din ţara pastelor, gata să îndeplinească orice capriciu culinar al clienţilor săi. De pe acelaşi plai, se mai întâlnesc cluburile„San Remo", „Veneţia", „Florenţa" sau „Cafeneaua de Italia". Nu mai puţin răspândite sunt şi localurile cu specific grecesc, cunoscute pentru salatele cu brânză Feta şi sos Tzatziki.

La Chişinău, dacă eşti grec, ai liberă alegere între „Cyprus Taverna", „Myconos", „Metaxa" sau „El Greco". Pentru doritorii de un steak sănătos din carne, „London House" este locaţia perfectă, unde până şi buda este în forma clasicei cabine telefonice, simbolul naţional de care sunt atât de mândri britanicii.

Destul de populare sunt şi restaurantele cu mâncăruri exotice, din bucătărie asiatică sau europeană: „Beijing", „Marakesh" sau „Mei Garden". „Tot mai mulţi moldoveni ne trec pragul", spune recepţionerului unui local chinezesc. Acestea îţi garantează un decor specific culturii din care fac parte, nu însă şi la capitolul bucate.