Poduri economice peste Nistru

Cei 20 de ani de după conflictul armat au demonstrat că Republica Moldova şi regiunea ei transnistreană nu se pot dezvolta stabil în mod separat şi se impune reîntregirea economică a ţării

Astăzi, la Tiraspol, va avea loc o întrevedere între premierul Vlad Filat şi şeful administraţiei locale Evgheni Şevciuk. Chestiunea principală de pe agenda întâlnirii este reluarea transportului de mărfuri pe cale ferată prin regiunea transnistreană, dar şi restabilirea legăturilor telefonice, a precizat ieri, Vlad Filat.

O SEPARARE CE PROVOACĂ DOAR PAGUBE

Identificarea unei soluţii pentru reluarea transportului feroviar de mărfuri prin raioanele de est ale Republicii Moldova este doar una dintre problemele economice de importanţă pentru ambele maluri ale Nistrului, cred specialiştii. Totodată, ei consideră că eventuala rezolvare a acesteia este doar un pas în direcţia apropierii economice dintre Chişinău şi Tiraspol, care nu este un moft, ci o necesitate. Or, această izolare artificială a provocat şi provoacă pierderi de zeci şi sute de milioane de dolari anual ambelor maluri.
„Cei 20 de ani de dezvoltare economică separată au demonstrat că nici Republica Moldova şi nici regiunea transnistreană nu se pot dezvolta stabil. Mai mult, din punct de vedere economic şi mai ales a infrastructurii, cele două maluri sunt extrem de integrate şi, respectiv, această separare, existentă mai ales din cauze politice, are un impact economic negativ major", susţine Galina Şelari, directorul Centrului pentru Investigaţii Strategice şi Reforme din Moldova (CISR).
În opinia expertului, restabilirea transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnitreană este importantă nu doar pentru agenţii economici din raioanele de est. „Dacă în cazul celor de la Râbniţa sau Tiraspol e vorba de o reducere a distanţei de transportare a bunurilor cu aproximativ 400 de kilometri, apoi în cazul celor de la Cahul e vorba de 500-600 de kilometri", a explicat Galina Şelari.

OBSTACOLE ARTIFICIALE

Economistul Viorel Chivriga spune că prin aceasta va fi făcut un prim pas spre eliminarea obstacolelor artificiale, care au condus spre izolarea economică a regiunii transnistrene. „Este oportun să se ţină cont de reglementările în vigoare, în special de cele instituite de Guvern cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior a Transnistriei", a precizat economistul.
În opinia lui Chivriga, pe lângă restabilirea circulaţiei libere a persoanelor şi a bunurilor, este necesară şi asigurarea securităţii cetăţenilor Republicii Moldova. Totodată, expertul spune că trebuie securizată frontiera cu Ucraina, care, de altfel, este un subiect important în negocierile Republicii Moldova cu UE privitor la Acordul de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat. ;

Rusia continuă să controleze economia Transnistriei

Deși reprezintă o importantă piaţă de desfacere pentru companiile transnistrene, Republica Moldova practic nu exercită o importantă influenţă economică care să fie considerată benefică în regiune, arată o analiză a Expert-Grup. Decizia Chișinăului de înregistrare obligatorie a firmelor transnistrene pentru realizarea operaţiunilor de export este văzută de liderii de la Tiraspol ca blocadă economică, deși în realitate acest lucru permite acestor firme să exporte legal pe piaţa UE. Pe de altă parte, Rusia exercită un control economic covârșitor asupra regiunii, în special prin intermediul asistenţei umanitare și tehnice directe, controlului asupra industriei, subvenţionării energetice și deservirii valutare a băncilor comerciale de la Tiraspol. Asistenţa rusă rămâne a fi vitală pentru menţinerea regiunii pe linia de plutire şi păstrarea aspiraţiilor de independenţă.

Conflictul a generat pierderi de miliarde

Din anul 1992 şi până în prezent, în loc de o apropiere politică şi economică a celor două maluri ale Nistrului, a avut loc o permanentă îndepărtare, prin introducerea a diverse restricţii şi bariere. Experţii de la CISR au contabilizat într-un studiu impactul economic al acestor acţiuni.
De exemplu, pagubele directe ca urmare a luptelor armate din anul 1992 au fost estimate la 350 de milioane de dolari. Într-un singur an, în 1992, PIB-ul Republicii Moldova a scăzut cu circa 30%. Pagubele provocate de restricţiile vamale şi de transport din anul 2003 au fost estimate la 170 de milioane de dolari.
În martie 2006, autorităţile Moldovei şi Ucrainei au introdus noi reguli de trecere a mărfurilor prin hotarul moldo-ucrainean, potrivit cărora produsele transnistrene trebuie să fie supuse controlului în conformitate cu legislaţia vamală moldovenească. Totodată, a fost sistată circulaţia trenurilor prin regiune.
Tiraspolul a calificat măsurile drept „blocadă economică" şi a estimat că în anii 2006-2010 a suportat pierderi de 450 de milioane de dolari. Regimul separatist a impus în replică o taxă de import de 100% pentru mărfurile moldoveneşti. În primul an de aplicare livrările de produse moldoveneşti în regiune s-au diminuat de trei ori şi nu au mai revenit.