Moldova, dependentă de Rusia şi în următorii zece ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Securitatea energetică a ţării noastre va depinde de gazul rusesc cel puţin până în 2020. Asta reiese din strategia energetică elaborată de Guvern, care prevede totuşi, ca priorităţi, integrarea în sistemul european şi diversificarea surselor de aprovizionare.

Republica Moldova va continua să fie legată de furnizorii de resurse din Răsărit, în special de cei din Rusia, chiar dacă în ultimii 20 de ani am avut trei strategii ce prevedeau o diversificare a căilor şi surselor de aprovizionare cu resurse energetice.

Şi actuala guvernare şi-a asumat în programul de activitate acest obiectiv. Prioritatea nu lipseşte nici în proiectul Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în anul 2030, publicat de Ministerul Economiei. De fapt, documentul este o actualizare a Strategiei Energetice până în anul 2020, care a fost adoptată acum cinci ani.

PLANURI MARI ŞI COSTISITOARE

Printre inovaţiile din document se numără intenţia de a realiza integrarea Moldovei în sistemul energetic european ENTSO-E, cu sau fără Ucraina. Sunt examinate trei variante de integrare, iar costurile ar varia de la 86 de milioane de euro până la 219 milioane.

Totodată, se prevede crearea unei puternice platforme de generare a energiei electrice şi termice prin retehnologizarea actualelor CET-uri din Capitală, dar şi construcţia la Chişinău a unei centrale electrice prin cogenerare cu o capacitate de 650 MW, care va funcţiona pe bază de gaze naturale.

Guvernul îşi propune, de asemenea, să fie consolidat rolul Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale ruseşti, dar şi participarea ţării noastre la proiecte regionale de importare a gazului natural lichefiat, prin terminalul AGRI de la Constanţa sau cel ucrainean. În document este menţionat şi faptul că trebuie examinate beneficiile pe care le-ar putea aduce exploatarea gazului de şist în Polonia, România şi Ucraina, dar nu este specificat ce va face ţara noastră în această direcţie.

„Am considerat necesar să modificăm documentul din 2007, deoarece este axat mai mult pe proiecte investiţionale şi n-are o abordare strategică a felului cum ar trebui să reacţionăm la anumite procese în relaţia cu partenerii din UE, dar şi cu cei din spaţiul CSI. Totodată, majoritatea obiectivelor incluse în strategia veche n-au fost realizate. De exemplu, nu a fost construit nici măcar un megawatt nou de capacitate de generare", spune Vadim Ceban, şeful Direcţiei generale securitate şi eficienţă energetică, din cadrul Ministerului Economiei.

GAZPROM PE POST DE SALVATOR AL CET-URILOR

Oficialul a mai precizat că o nouă strategie este necesară şi din cauza că din 2007 şi până în prezent în regiune au avut loc schimbări radicale. „De exemplu, s-a renunţat la varianta iniţială a proiectului Nabucco în favoarea unei conducte mai mici ce va transporta gaz doar în Europa Occidentală. De asemenea, ţara noastră a devenit membră a Comunităţii Energetice. Aşa că noile condiţii necesită şi o abordare nouă", susţine Vadim Ceban.
Documentul prevede şi construcţia unei centrale pe bază de gaz, dar asta, spune Ceban, nu înseamnă că s-a renunţat definitiv la proiectul unei centrale pe bază de cărbune. Mai mult, oficialul nu exclude că platforma de generare a energiei electrice şi termice va fi realizată în parteneriat cu Gazprom sau cu una din subsidiarele gigantului rus.

„Gazprom investeşte în foarte multe state din regiune, de ce Moldova ar trebui să fie o excepţie? Aceasta ar putea fi o oportunitate de a reduce din datoria la gaze şi de a micşora costurile de producere a curentului. În consecinţă, am putea avea tarife mai mici la energia electrică şi la cea termică. Totodată, astfel am putea exporta electricitate", a explicat şeful de direcţie de la Ministerul Economiei.

Ion Munteanu, expert la IDIS Viitorul, susţine că inainte de revizuirea Strategiei energetice a ţării era absolut necesar prezentarea unui raport privind realizarea obiectivelor din Strategia energetică până în anul 2020 cu identificarea clară a cauzelor care nu au permis realizarea acestora. În acelaş timp, specialistul crede că multe dintre obiectivele incluse în noul document vor fi greu de realizat. „De exemplu, liberalizarea integrală a pieţei energiei electrice şi de gaze începând cu anul 2015 ar putea fi mai degrabă una formală decât reală. Consider eronată şi miza pe construcţia unei centrale termoelectrice mari. Mai util ar fi să avem centrale electrice pe baza de cogenerare mici, la nivel de sectoare şi chiar cartiere, care să poată fi exploatate mai eficient“, a precizat Ion Muntean.

POPULAŢIA, CEL MAI MARE CONSUMATOR

Structura consumului de resurse energetice în Moldova este distorsionată. Astfel, pe seama populaţiei revine peste 40% din consumul de gaze, în timp ce în UE - doar 24%. Totodată, populaţia consumă aproximativ 46% din curentul electric, ceea ce este dublu comparativ cu nivelul din statele UE, unde întreprinderile sunt cei mai mari consumatori.

Ne integrăm în spaţiul UE cu sau fără Ucraina

Una din prevederile expuse cel mai detaliat în noua variantă a strategiei energetice se referă la integrarea Moldovei în Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi de Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E).

Deşi Comunitatea Energetică estimează că ne-am putea integra până în 2015, în proiectul Guvernului se menţionează că termenul cel mai optimist este anul 2019, iar dincolo de 2020 ar fi un termen inacceptabil. „Pentru Republica Moldova, integrarea are o importanţă vitală pe termen mediu, căci înseamnă aderarea la piaţa regională lărgită a UE", susţin autorii documentului.

Cea mai ieftină este integrarea împreună cu Ucraina, care ar putea să ne coste circa 86 de milioane de euro. În acelaşi timp, există riscul că Ucraina să întârzie procesul, deoarece are nevoie de investiţii de circa 30 de miliarde de euro pentru a se adapta la cerinţele ENTSO-E. O altă soluţie ar fi integrarea fără Ucraina, care ar costa circa 143 de milioane de euro, iar cea de-a treia soluţie este integrarea asincronă prin intermediul aşa-ziselor staţii back-to-back, pentru care va fi nevoie de circa 220 de milioane de euro.

Ultima variantă, deşi ar costa mai mult, este cea mai operativă şi ar permite să cumpărăm energie electrică atât din Est, cât şi din Vest, în funcţie de nivelul preţurilor, dar fără a depinde de situaţia din Ucraina.

Vadim Ceban, şef de direcţie la Ministerul Economiei, spune că ţara noastră este forţată de împrejurări să ia în calcul a treia variantă şi crede că banii pentru realizarea acestor proiecte ar putea veni de la organismele financiare internaţionale.

În provincie vom miza şi pe puterea vântului

Strategia prevede ca până în 2020 să fie extinsă cu 800 MW capacitatea existentă de generare. Aceasta se va realiza prin dezafectarea actualelor CET-1 şi CET-2, care produc 250 MW, şi construirea unor capacităţi noi de 1050 MW. Astfel, 650 MW vor fi obţinuţi prin construcţia unei centrale de cogenerare în Capitală, pentru care va fi necesară o investiţie de 617,5 milioane de euro. Alte 400 MW vor fi obţinute inclusiv din producerea energiei din surse regenerabile (centrale eoliene, hidroelectrice etc.), a căror cotă ar urma să ajungă la 10% din tot curentul consumat în 2020.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite