Cota creditelor neperformante în portofoliul instituţiei financiare cu capital de stat a crescut de peste şase ori în ultimul trimestru al anului trecut şi a ajuns la 913 milioane de lei sau o treime din totalul banilor daţi cu împrumut. Conducerea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) spune că înrăutăţirea acestui indicator a ieşit la iveală în urma unui control.

Anul trecut, cota creditelor nefavorabile în totalul împrumuturilor pe sistemul bancar al Republicii Moldova s-a redus cu circa 20%. Astfel, dacă la finele lui 2010 acest indicator era de 13,33%, apoi la sfârşitul lui 2011 a coborât la 10,66%. Tendinţa a vizat aproape toate băncile, mai puţin două instituţii financiare. E vorba, întâi de toate, de Universalbank, care în prezent este practic în faliment şi aşteaptă în următoarele zile verdictul BNM.

Situaţie gravă la capitolul calitatea creditelor

A doua instituţie unde se atestă o situaţie gravă la capitolul calitatea creditelor e singura bancă comercială a statului. Astfel, cota împrumuturilor neperformante a ajuns la circa o treime din totalul portofoliului de credite al Băncii de Economii (BEM).
Cel mai straniu este că în primele trei trimestre ale anului 2011, acest indicator s-a îmbunătăţit în permanenţă, coborând de la 9,45% (la finele anului 2010) până la 4,88% la sfârşitul lunii septembrie. În octombrie-decembrie însă cota creditelor nefavorabile a înregistrat un salt de 6,5 ori şi a ajuns la 913 milioane de lei, arată rapoartele financiare ale BEM.
Specialiştii de la această bancă au refuzat să comenteze situaţia şi să explice cauzele unei astfel de evoluţii.
Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, spune că n-ar trebui să interpretăm acest fenomen ca ceva ieşit din comun şi l-a explicat prin controlul efectuat în august 2011 la BEM. „Echipa noastră a constatat că o parte din credite nu erau clasificate în conformitate cu cerinţele BNM", a precizat Dorin Drăguţanu.

În opinia lui Stanislav Madan, consultant la Business Intelligent Services, „creşterea vertiginoasă la sfârşit de an a ratei creditelor nefavorabile în cazul BEM poate fi explicată prin înrăutăţirea portofoliului de credite existent în condiţiile în care valoarea acestuia a scăzut cu circa 2% faţă de situaţia de la 30 septembrie". „Cel mai probabil, unii debitori mari întâmpină dificultăţi la rambursarea banilor, de aceea creditele au fost reclasificate cu un grad de risc mai înalt, intrând în rândul celor neperformante", a precizat expertul.

GESTIUNE INEFICIENTĂ A ACTIVITĂŢII DE CREDITARE

Stanislav Madan susţine că impactul asupra rezultatelor băncii este evident. Dacă în primele nouă luni ale anului 2011 BEM a raportat un profit de 52 de milioane de lei, apoi la sfârşitul anului - mai puţin de 30 de milioane. Per ansamblu, indicatorii de siguranţă a băncii, precum coeficientul lichidităţii sau suficienţa capitalului ponderat la risc sunt cu mult peste normele minime impuse de Regulamentele BNM, problema băncii fiind mai degrabă una de gestiune ineficientă a activităţii de creditare.

FACTOR DE RISC

Calitatea portofoliului creditar al unei bănci este un important indicator de evaluare a solvabilităţii și eficienţei acesteia. Majorarea ratei creditelor nefavorabile are impact negativ direct asupra rezultatelor financiare ale băncii, deoarece acestea sunt impuse de reglementările BNM de a constitui un fond de risc mai mare, care duce la diminuarea profitului şi implicit a stabilităţii financiare, spune Stanislav Madan.

Majoritatea băncilor a obţinut profit

Pe parcursul anului trecut activele totale ale sistemului bancar din Republica Moldova s-au majorat cu 12,87% şi au ajuns la 47,71 miliarde de lei la 31 decembrie. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională, în 2011 portofoliul de credite al sistemului bancar s-a majorat cu 19% şi a ajuns la 27,75 miliarde de lei.
Totodată, soldul depozitelor bancare a crescut cu 13,63% şi a însumat 32,63 miliarde de lei. Anul trecut băncile moldoveneşti şi-au majorat capitalul normativ total cu 11,18%, până la 7,6 miliarde de lei, iar cota investiţiilor străine în capitalul instituţiilor financiare autohtone a constituit 73,96%, în scădere cu trei puncte procentuale faţă de anul 2010.
Majoritatea băncilor au înregistrat profit, cel mai mare fiind la Moldova-Agroindbank, circa 282 de milioane de lei. Urmează Victoriabank, cu aproape 162 milioane de lei, şi Moldinconbank a obţinut un profit de 103,5 milioane de lei, dublu faţă de anul 2010. Banca de Economii şi-a majorat în 2011 venitul net de peste patru ori, până la 28,7 milioane de lei.
A trecut la profit şi BCR Chişinău, care, după pierderi de 191 milioane de lei în 2010, a obţinut anul trecut un beneficiu de 28,7 milioane de lei.
Specialiştii susţin că atât creşterea profitului, cât şi îmbunătăţirea altor indicatori denotă că sistemul bancar moldovenesc devine tot mai sigur şi stabil.