Autorităţile locale vor avea mai multă autonomie financiară

Transportatorii privaţi contribuie la formarea bugetului local şi sunt în drept să ceară primăriei mai multă responsabilitate la gestionarea banilor

Ministerul Finanţelor propune modificarea legislaţiei pentru a oferi autorităţilor publice locale mai multă independenţă la gestionarea banilor. Experţii consideră că, fără o reformă administrativ-teritorială, impactul va fi minim.

După trei ani de guvernare, actuala coaliţie a decis în sfârşit să facă un pas în direcţia descentralizării şi să le ofere o mai mare libertate financiară autorităţilor publice locale. Un proiect elaborat de Ministerul Finanţelor prevede o serie de modificări şi completări la Legea privind finanţele publice şi Codul Fiscal.

Autorii susţin că în prezent autorităţile locale sunt limitate în ceea ce priveşte gestionarea impozitelor şi taxelor şi, ca urmare, au un potenţial fiscal insuficient. Totodată, autorii constată că „numeroasele înlesniri şi facilităţi stabilite prin lege erodează baza fiscală, iar sistemul existent de transferuri între administraţia publică centrală şi cele locale de diferite niveluri este ineficient şi descurajează efortul fiscal al autorităţilor locale".

DEPENDENTE DE GUVERN

Printre cele mai importante propuneri este schimbarea modalităţii de alocare a banilor de la bugetul de stat pentru administraţia publică locală, astfel încât aceştia să ajungă direct la primării, fără a trece prin bugetul raional. Se prevede, de asemenea, trecerea la elaborarea bugetelor locale în baza veniturilor, şi nu a cheltuielilor cum se întâmplă acum.

Urmează să fie revăzut şi sistemul de partajare a veniturilor fiscale din impozitul pe venit, astfel ca în legislaţie să fie stabilite cote fixe pentru administraţiile publice locale de nivelul unu (comună, oraş, municipiu) şi doi (raion). De asemenea, se preconizează revizuirea actualului sistem de colectare şi alocare a impozitelor partajate, în special, a impozitului pe venitul persoanelor fizice.

„Actualul sistem prevede că, de exemplu, comunele sau municipiile, chiar dacă sunt unităţi administrative de nivelul întâi, primesc bani de la bugetul de stat prin intermediul structurilor raionale, care sunt unităţi de nivelul doi. Această situaţie creează o dependenţă financiară, dar mai ales politică", spune Viorel Furdui, preşedintele Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).

Potrivit lui Furdui, sistemul actual de finanţare a administraţiei locale, bazat pe aşa-zisa „verticală a puterii", demult trebuia să fie eliminat, deoarece ne împiedică să avem o autonomie locală reală şi este unul dintre motivele pentru care Moldova continuă să se afle sub monitorizarea Consiliului Europei.

În acelaşi timp, preşedintele CALM susţine că aceste modificări sunt doar un prim pas spre o reală autonomie financiară a APL. „Ar urma ca Guvernul să schimbe şi modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice şi chiar să lase autorităţilor locale o parte din TVA. Totodată, ar trebui să fie stimulată financiar cooperarea dintre localităţi la realizarea unor proiecte investiţionale", a mai declarat Viorel Furdui.

Nina Costiuc, primarul comunei Budeşti din municipiul Chişinău, spune că este anormală situaţia când împărţirea banilor publici se face „pe criterii politice". „O independenţă mai mare presupune şi o responsabilitate mai mare pentru autorităţi. Dar cred că era timpul să punem punct umblatului cu mâna întinsă pentru a cerşi bani de la autorităţile centrale", a declarat Nina Costiuc.

VENITURILE UNOR COMUNE, MAI MICI DECÂT SALARIUL PRIMARULUI

Vlad Ştefan, primarul comunei Sărata Galbenă, raionul Hânceşti, consideră că schimbările vor avea ca efect nu doar reducerea birocraţiei, ci şi „optimizarea localităţilor" sau mai exact asocierea localităţilor în primării mai mari.

„Este anormală situaţia când avem comune unde din veniturile acumulate nu poate fi plătit nici măcar salariul primarului", a afirmat edilul de la Sărata Galbenă. Dumitru Budianschi, director de programe la Expert-Grup, e de părere că „impactul pozitiv al acestui proiect de lege ar fi fost cu mult mai mare dacă ar fi mers în paralel cu reforma administrativ-teritorială". Niciuna din formaţiunile parlamentare nu cere însă în prezent o astfel de reformă.

Unele autorităţi locale sunt privilegiate

Datele oficiale arată că în prezent doar municipiile Chişinău şi Bălţi dau mai mulţi bani la bugetul central decât primesc. Economistul Viorel Chivriga susţine că mai mult de 80% din bugetele locale sunt formate pe baza surselor financiare ce vin din bugetul de stat sau cel raional cu destinaţie specială pentru finanţarea unor activităţi de interes naţional. De cele mai multe resurse financiare de la bugetul de stat beneficiază UTA Găgăuzia, care, în mod paradoxal, a fost şi va rămâne privilegiată, atât la capitolul impozite, cât şi la venituri.

Expertul Dumitru Budianschi consideră că modificările erau demult necesare, dar acestea ar trebui să asigure echitatea în ceea ce priveşte contribuţia la bugetul de stat. „Toate unităţile administrativ-teritoriale trebuie să contribuie în acelaşi fel la formarea bugetului de stat. Atunci când Găgăuziei i se acordă mai mulţi bani decât altor unităţi administrative este foarte important să se indice ce cheltuieli anume, care în mod normal se fac de la bugetul de stat, urmează să acopere aceste alocaţii. Altfel, în sistemul actual această unitate este avantajată faţă de restul", precizează Dumitru Budianschi. ;

CE ESTE AUTONOMIA LOCALĂ

Potrivit Cartei europene a autonomiei locale, autorităţile publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară şi au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale.