Chişinăuienii se scaldă în lacuri în care „înfloresc" enterococii, colifagii, bacilii coli şi embrionul holerei

În aceste zile cu arşiţă, chişinăuienii îşi găsesc refugiu pe malurile lacurilor şi la Nistru, printre sticle de plastic, mucuri de ţigară, hârtii şi coji de răsărită.

Scăldatul în lacurile din Chişinău şi în râul Nistru este interzis. Cu toate acestea, plajele sunt arhipline nu doar în zilele de odihnă. Pe mulţi oameni nu-i deranjează mizeria din jur, fiindcă tot ei o fac. „Cabinele de schimb s-au transformat în veceuri, iar plajele în gunoişti. Pe plajele noastre e lajă (n.r.: „sub orice critică" - argou rusesc)", a constatat edilul Capitalei, Dorin Chirtoacă.

Focar de infecţii

Cel mai grav este că, din cauza murdăriei, în lacuri „înfloresc" enterococii, colifagii, bacilii coli şi embrionul holerei, iar nisipul e doldora de ouă de helminţi.

Toate acestea pot provoca boli infecţioase grave precum sunt hepatita virală A, meningita, boli diareice acute şi parazitare.„Sunt mai multe cauze ce favorizează răspândirea infecţiilor. Oamenii îşi plimbă în preajma lacurilor animalele, care sunt purtătoare de boli. De asemenea, locurile de agrement sunt asigurate prost cu blocuri sanitare şi cei care se odihnesc îşi fac nevoile în apă, pe plajă, în cabinele de schimb", a spus Constantin Râmiş, directorul Centrului Municipal de Sănătate Publică. Toate aceste infecţii sunt aduse în lacuri mai ales în timpul ploilor, a precizat specialistul.

Angajaţii de la Autosalubritate se plâng că lucrează non-stop şi că situaţia îi depăşeşte, iar toată vina o dau pe lipsa de cultură şi responsabilitate a celor care se odihnesc. „În fiecare zi, la cinci dimineaţa, este afânat nisipul şi curăţate de gunoi locurile de agrement", a menţionat Galina Leahu, şef adjunct la Spaţii Verzi. Constantin Râmiş susţine însă că afânarea nu înlătură pericolul contaminării cu boli infecţioase şi că singura soluţie ar fi schimbarea nisipului. De fapt, pe plajele din Parcul La Izvor, Valea Trandafirilor şi Parcul Râşcani, nisipul a fost schimbat acum patru ani, dar infecţiile au revenit. Edilul este deranjat de faptul că nimeni nu-i amendează pe petrecăreţii care lasă în urma lor tone de gunoi.

Alcoolul le-a curmat viaţa

Anul acesta Inspecţia Ecologică n-a întocmit niciun dosar pentru astfel de încălcări. „Problema e că de curăţenie se ocupă unii, iar de amenzi - alţii, care nu sunt în subordinea Primăriei", a replicat Dorin Chirtoacă, fiind sigur că, dacă angajaţii de la Spaţii Verzi ar putea să-i pedepsească pe cei care aruncă gunoiul la întâmplare, situaţia ar fi alta.

Petrecerile de pe malurile iazurilor nu sunt binevenite şi din alt motiv, susţine primarul. „În luna mai, în lacurile din municipiul Chişinău s-au înecat trei oameni. Alţi patru au avut noroc de salvamari. Toţi erau în stare de ebrietate", a concretizat Silviu Muşuc, şeful Poliţiei municipale.

Lacul de la Ghidighici, cel mai infestat

Epidemiologii au constatat că cel mai periculos este scăldatul în lacul Ghidighici din suburbia Capitalei, aflat în administrarea Primăriei Vatra. În urma analizelor de laborator, aici a fost depistată prezenţa vibrionului holeric. Bacteria a fost descoperită în bazinele acvatice din mai multe localităţi din republică. Specialiştii ne avertizează că holera poate fi transmsisă şi de peştii pe care îi prindem în locurile infectate. Ultimul caz de holeră în Republica Moldova a fost înregistrat în anul 1995.

Plaja Ghidighici nu este amenajată, reţeaua de apă şi canalizare este defectă şi, de mai mulţi ani, lacul nu este curăţat de resturi vegetale şi gunoaie. Ion Bobeică, primarul oraşului Vatra, spune că acum câţiva ani administraţia publică locală a dat în arendă plaja unui agent economic. „Acesta nu a dezvoltat zona. Dimpotrivă, a vândut nisipul. Acum pe plajă cresc tufari", s-a plâns Bobeică.

Primăria din Vatra a reziliat contractul cu firma şi cere acum ajutor de la edilul Capitalei. Acesta s-a plâns că are prea puţini angajaţi la Autosalubritate ca să poată curăţa mizeria adunată timp de ani de zile. Primarul Dorin Chirtoacă însă l-a probozit pe Ion Bobeică că ar trebui „să roage frumos, nu să ceară obraznic".