Aproape toţi puşcăriaşii din Moldova doresc să se îmbolnăvească, și cât mai grav posibil, ca să fie internaţi în spitalul-penitenciar. Unii chiar se automutilează, suportând intervenţii chirurgicale complicate şi riscând să rămână cu sechele pe viaţă.

Condamnaţii înghit cuie, ace, cozi de linguri, clame, pile pentru unghii şi alte obiecte din metal care pot fi scoase din corp doar prin intervenţii chirurgicale. Alţii îşi fac plăgi tăiate pe mâini, picioare, burtă, îşi taie venele. Și asta pentru că în spital, chiar dacă stau tot în celule ferecate, se simt mult mai bine decât la închisoare. „Zilele trecute a fost internat un pacient care a înghiţit opt ace, o ţintă şi o clamă. A fost o operație foarte complicată, fiind atât de multe corpuri străine. Nu este prima dată când se automutilează", spune chirurgul Viorica Pşenicinaia.

Disperați, deținuții ignoră riscul enorm la care se supun - obiectele ingerate le pot perfora organele interne. La un pacient acul a penetrat zona dintre stomac şi ficat, la altul - intestinul gros şi vizica urinară. În astfel de cazuri grave, ocnașii sunt tratați la Spitalul Clinic Republican sau la cel al Ministerului Sănătăţii din Chișinău.

Totuși, medicii spun că se întâmplă foarte rar ca un deţinut să moară din acest motiv. De şase ani, de când lucrează la penitenciarul din comuna Pruncul, Viorica Pşenicinaia n-a pierdut niciun pacient care a înghiţit obiecte ascuţite. „Învaţă unul de la altul cum să procedeze ca să nu moară. Pot însă rămâne invalizi pentru toată viaţa. O persoană a înghiţit un corp străin care s-a dus paralel cu esofagul. Am consultat specialişti din oraş, au refuzat să-l opereze spunând că îi pun viaţa în pericol. Aşa şi va trăi cu acel obiect", povesteşte chirurgul.

Deţinuţii cunosc chinurile prin care vor trece înainte şi după operaţie, dar sunt gata să le îndure pe toate pentru o lună în spital.

Jumătate din pacienţi au tuberculoză

Cea mai aglomerată secţie este Ftiziologia, unde sunt internaţi bolnavii de tuberculoză. În prezent, aici se tratează 150 de persoane. Totuşi, spune Diana Boţan, şefa secţiei boli contagioase, „în sistemul penitenciar tuberculoza este în descreştere, comparativ cu anii trecuţi". Un spital de TBC este şi la Rezina, acolo se află însă pacienţii care refuză tratamentul.

La Pruncul sunt şi bolnavi infectați cu HIV. „Aceştia stau la noi o anumită perioadă (unii au şi tuberculoză), apoi revin în închisori, unde continuă să-și ia medicamentele", spune Diana Boţan. Unii deţinuţi refuză tratamentul antiviral. „Nu conştientizează ce însemnă această boală sau nu cred că sunt bolnavi", concluzionează medicul.

Din cei 6.000 de deţinuţi, câţi sunt în Moldova, 115 au SIDA. „Fiecare a fost informat despre măsurile de transmitere a infecţiei. Când revine în celulă decide singur dacă să spună sau nu colegilor despre boala pe care o are. La fel, toţi au fost atenționați că riscă până la opt ani de închisoare dacă infectează intenţionat pe cineva", afirmă doctorul.

Viorica Pşenicinaia şi Diana Boţan recunosc că s-au angajat în penitenciar cu gândul că vor rezista cel mult doi ani printre pușcăriași. Au trecut mai mult de cinci ani şi ambele au rămas să muncească după gratii. „Deţinuţii ne respectă. Totuşi, mereu avem în preajmă un gardian. Nu ne interesează pentru ce au fost condamnaţi, pentru noi sunt în primul rând pacienți. Le tratăm suferințele şi atât", mărturisește chirurgul.

300 de deţinuţi. Atâtea persoane sunt internate în spitalul-penitenciar de la Pruncul

Își astupă cariile și-și pun dinți

Maladiile stomatologice sunt răspândite în rândul condamnaţilor. La Pruncul însă şi aceste afecțiuni pot fi tratate. Acolo funcţionează un cabinet stomatologic echipat cu aparataj modern de către o asociaţie austriacă, care a investit 10.000 de euro.

Datorită organizaţiei de caritate, deţinuţii din Moldova au acces la servicii stomatologice performante, care corespund standardelor de tratament dentar şi diagnostic al maladiilor cavităţii bucale. Condamnații îşi pot trata cariile aici, dar şi să-şi pună proteze dentare, în caz de necesitate.

Organizaţia „Concordia" din Austria activitează în Moldova din 2004, reuşind să investească 17 milioane de euro până în anul 2009. Alte opt milioane au fost achitate pentru cheltuielile curente şi bunuri de consum. În total, „Concordia" a adus în țară peste de 25 milioane de euro.

FOTO Leo așteaptă să iasă la libertate

„I-am băgat cuțitul de 22 de ori"

Spitalul de la Pruncul este un du-te-vino continuu. Aici puşcăriaşii se reţin doar atât cât durează tratamentul. După aceasta revin în celulele vechi, umede, întunecoase şi pline de ploşniţe.

Leo este originar din satul Ciogârleni, raionul Ialoveni, şi se consideră norocos că se va afla la Pruncul tot termenul de detenţie. Este infirmier şi execută diferite lucrări prin curtea spitalului: face curăţenie, îngrijeşte grădina. Tânărul se află aici din 2008 când a fost condamnat pentru omor. Leo este judecat a doua oară. Prima dată a stat la închisoare pentru că a furat un cal. A stat doi ani la libertate şi a săvârşit o crimă.

„Un neam de-al nostru i-a rupt lui tata mâinile şi picioarele. Într-o zi eram beat şi l-am întâlnit pe stradă. L-am bătut şi i-am înfipt de 22 de ori cu cuţitul. N-am numărat atunci de câte ori am băgat cuţitul în el, că eram tare supărat. Am aflat la judecată. M-o enervat tare că i-a făcut rău lui tata", povesteşte foarte calm Leo. Pentru această crimă el a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Leo aproape că nu are dinţi în gură. Mi-a spus că i-au căzut pentru că a băut ceai tare. „Când o să-mi aducă bani părinţii o să-mi pun dinţi. La 32 de ani o să ies la «svobodă». O să-mi găsesc o fată frumoasă, o să mă însor şi-o să fac copii. M-am săturat de închisoare", mărturisește tânărul visător. Se laudă că de două ori pe săptămână este vizitat de rude. „Cum să nu vină la mine dacă sunt mezinul", spune el zâmbind.