Poliţist moldovean uitat de ai săi în temniţele separatiste
0
Un ofiţer de sector din Hagimus, Căuşeni a fost condamnat la 15 ani de închisoare de aşa-zisele instanţe separatiste după ce şi-a cumpărat un apartament la Tighina. Oficialii de la Interne ridică neputincioşi din umeri şi spun că nu i-au venit în ajutor colegului lor deoarece rudele acestuia n-au sesizat ministerul.
Alexandru Ursu (30 de ani), poliţist de sector în Hagimus, Căuşeni, se află de doi ani şi jumătate la penitenciarul din Hlinaia, Grigoriopol, şi riscă să rămână acolo până în 2024. Asta pentru că aşa-zisele organe de drept din stânga Nistrului l-au acuzat de escrocherie, după ce şi-a cumpărat un apartament în Tighina, unde urma să se stabilească împreună cu viitoarea soţie, originară din localitate.
Potrivit apropiaţilor, totul a început în 2007, când proprietarul casei, Leonid Kuzneţov, i-a vândut-o contra 12.000 de dolari. Peste doi ani însă tranzacţia a ajuns în vizorul miliţiei separatiste. În doar un an, „oamenii legii" i-au înaintat lui Alexandru Ursu câteva capete de acuzare: fals în documente, utilizarea actelor false şi escrocherie. Rudele poliţistului susţin că acum în locuinţa-problemă stă unul dintre „anchetatorii" care s-a ocupat de caz.
„Alexandru a convenit preţul cu vânzătorul, eram mulţumiţi şi noi, şi el. Urma să ne continuăm viaţa. Voiam să ne căsătorim în octombrie, stabilisem data nunţii. Totul s-a schimbat însă când nepotul proprietarului i-a sugerat acestuia să meargă la miliţie", povesteşte Irina Lozinskaia (26 de ani). Între timp, femeia a născut un băieţel, care nu şi-a văzut niciodată tatăl.
În augut 2009, tatăl poliţistului, Timofei Ursu, a fost forţat să întocmească un act prin care dona apartamentul fostului stăpân. „Miliţienii m-au obligat să semnez în schimbul eliberării fiului meu, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Şi eu am fost reţinut în izolator timp de trei zile, fără vreo explicaţie sau mandat de arest", îşi aminteşte, printre lacrimi, Timofei Ursu.
Bătut şi umilit
De după gratii, Alexandru Ursu a încercat de mai multe ori să tragă alarma şi să-şi convingă superiorii de la Chişinău că este nevinovat. „Chiar din prima zi, când am fost reţinut, am fost bătut, umilit şi obligat să-mi recunosc vina. De mute ori anchetatorul îmi spunea că am ajuns după gratii numai pentru că sunt poliţist moldovean. Aici, în închisoare, sunt numit «moldavski separatist» (separatist moldovean - n.r.). M-au avertizat că dacă mă plâng voi dispărea fără urmă", a transmis din detenţie bărbatul.
Condamnat în stânga Nistrului, Alexandru Ursu a rămas, oficial, angajatul Ministerului de Interne. Solicitat de „Adevărul", viceministrul Iurie Cheptănaru a declarat: „În astfel de situaţii, de oriunde ar fi poliţistul, avem obligaţia să ne autosesizăm". Cu toate acestea, la începutul lui 2011, oficialul explica într-o scrisoare adresată Asociaţiei „Promo-Lex", care se ocupă de caz: „MAI nu a examinat adresările din partea rudelor pe faptul răpirii cetăţeanului A. Ursu şi nu a iniţiat vreo cauză penală". Oamenii legii au intentat un dosar abia la 5 septembrie 2011, la doi ani de când poliţistul se află la Hlinaia.
Polițiștii acuzați că au răpit un om scapă basma curată
Juriştii de la „Promo-Lex" afirmă că MAI n-a făcut nimic pentru a-şi ajuta angajatul. „Oficialii erau obligaţi să se autosesizeze şi să intervină imediat ce ofiţerul de sector nu s-a prezentat la serviciu. Din 2009, MAI nu a întreprins însă nicio măsură eficientă pentru a-l elibera pe poliţist din custodia forţelor secesioniste. Mai mult, peste zece luni de la răpire, funcţia a fost suplinită de către un alt ofiţer", explică Alexandru Zubco, jurist la Asociaţia „Promo-Lex".
Juriştii mai spun că ministerul s-a autosesizat doar după ce „Promo-Lex" a trimis mai multe scrisori. „E adevărat, MAI a iniţiat o anchetă penală, dar n-a informat despre acest fapt rudele poliţistului", mai spune Alexandru Zubco.
Neputincioşi în faţa rmn
Reprezentanţii MAI afirmă că au făcut un demers la Comisia Unificată de Control ca să examineze acest caz. „Am solicitat ca dosarul să fie transmis la Chişinău, dar ştiţi care e poziţia regiunii transnistrene. Avem nevoie de toate actele din dosar ca să dăm o apreciere clară cazului", explică Iurie Maximov, şeful Direcţiei Investigaţii şi Securitate Internă a MAI. Pe de altă parte, co-preşedintele Comisiei Unificate de Control, Ion Solonenco, spune că nu ştie nimic despre acest dosar. Încercările noastre de a lua legătura cu aşa-zisele organe de drept de la Tighina au eşuat.
CEDO va da verdictul
În aprilie 2011, juriştii „Promo-Lex" au trimis dosarul poliţistului Alexandru Ursu la CEDO. În acest caz, atât Guvernul Moldovei, cât şi cel al Rusiei, ar putea fi condamnate pentru violarea dreptului la libertatea şi siguranţa individuală, dar şi lipsa unui recurs efectiv.
„Nu există nicio posibilitate reală şi eficientă de a influenţa deciziile administraţiei separatiste şi ale structurilor lor ilegale. În acelaşi timp, aceste decizii produc efecte în estul Republicii Moldova, persoanele fiind condamnate, torturate şi deţinute în condiţii inumane şi degradante", se arată într-un buletin informativ al „Promo-Lex".
Potrivit Asociaţiei, în închisoarea de la Hlinaia sunt 1.000 de deţinuţi. În penitenciarul nr.3 de la Tiraspol sunt închişi 1.100 de oameni, iar în închisoarea nr. 2 stau în detenţie circa 1.120 de persoane. ;
Se încarcă comentariile...
