Anul 2012 se anunţă a fi, din punct de vedere politic, unul foarte confuz. Încă o perioada de câteva luni vom urmări cum se încearcă alegerea preşedintelui, întrucât e foarte posibil ca o decizie a Curţii Constituţionale să anuleze turul I din 16 decembrie 2011.

Vom vedea cum liderii partidelor AIE-2 vor da vina unii pe alţii, Filat pe Lupu, liderul PLDM pe cel democrat, Ghimpu se va dezamăgi mai mult de Lupu, aşa cum a început deja să mărturisească, Voronin va mima dorinţa de depăşire a crizei politice, dar, în realitate, va aştepta alegeri anticipare ca să revină la putere, mai ales că nu mai are bani să plătească nici măcar ziariştii de la cele câteva publicaţii comuniste, aşa cum a recunoscut recent.
Vom asista la o scădere a preocupării cetăţenilor pentru subiecte politice şi pentru talk-show-uri interminabile. Se va extinde o anumită apatie a omului de rând pentru treburile cetăţii. Şi asta e firesc. Au apărut prea multe televiziuni care adeseori nu reflectă realmente ceea ce se întâmplă în societate, ci produc ştiri pe banda rulantă, de multe ori pentru a devia atenţia spectatorului de la probleme mai importante.

Pe Aceeaşi Temă

EDITORIAL Havel, politicianul atipic

EDITORIAL Uniunea Europeană,pe cale de dispariţie?

Fenomenul e regretabil, mai ales că se poate traduce într-un absenteism la următoarele alegeri - foarte probabile în acest an - la cote necunoscute anterior. Asta după ce, începând cu 2009, oamenii simpli de la ţară discutau despre politica moldovenească şi noii săi protagonişti cu atâta pasiune şi afecţiune, ca şi cum ar fi discutat despre serialele latino-americane... Acum o să vorbească numai de protagoniştii din filme, că realitatea e revoltătoare, iar „actorii" locali, cândva preferaţi, au clacat. O nouă generaţie de politicieni nu prea se întrevede, de aceea suntem sortiţi, se pare, să-i impunem pe cei care abia au ieşit la rampă să se reinventeze. Nu le vom da însă prea mult timp. Dacă nu o fac în decursul acestui an, se vor compromite iremediabil. Unii deja şi-au anunţat demisia spre sfârşitul anului 2012, dacă nu se vor înregistra progrese pe domeniul de care sunt responsabili. Ar trebui mai mulţi să facă în acest fel. Provizoratul şi văicăreala, învinuirea partenerului de coaliţie nu are sens decât până la un moment. Şi acesta a fost depăşit deja în 2011. Să nu se mai aştepte actuala clasă politică la condescendenţă de la cetăţeanul simplu, obosit şi plictisit de un „teatru al absurdului" care nu se mai sfârşeşte.

Anul 2012 începe deci sub semnul confuziei, al absurdului, dar şi a unei speranţe tacite de ameliorare a vieţii de zi cu zi, în ciuda răzmeriţelor politice. Va fi şi un an în care războiul propagandistic, relansat de anumite instituţii din Rusia în 2011, asupra identităţii naţionale româneşti ale basarabenilor va lua amploare. Nu e întâmplător, întrucât anul 2012 este anul când se împlinesc două sute de ani de la ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă. Rusia lui Putin va încerca să-şi etaleze pretenţiile sale „modernizatoare" şi mesianice în fostele provincii. Istoricii, jurnaliştii, liderii de opinie, în general, vor avea un „front de lucru" mult mai vast decât de obicei.