Investiţiile româneşti, prea modeste

O mare parte din investiţiile româneşti s-a făcut în sectorul bancar

Relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova nu se ridică la înălţimea potenţialului pe care îl au, se constată într-un studiu. Extinderea este împiedicată de piaţa mică, infrastructură proastă, utilizarea rusei ca limba de afaceri, ineficienţa sistemului judecătoresc, spun experţii.

„Beneficiind de fereastra de oportunitate apărută după pierderea puterii de către comunişti, România a depăşit în 2010 Rusia (pentru prima dată în cei 20 de ani de existenţă a statului moldovean) în topul celor mai mari investitori în Republica Moldova". Constatarea se regăseşte în studiul „Relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova", realizat de Ciprian Ciucu, expert la Centrul Roman de Politici Europene (CRPE).

Potrivit cercetării, soldul investiţiilor străine directe provenite din România constituia la sfârşitul anului trecut circa 215 milioane de dolari, în timp ce investiţiile ruseşti au fost de mai puţin de 210 milioane. Autorul precizează însă că „aşa arată cifrele oficiale, deşi mulţi dintre oamenii de afaceri ruşi preferă să-şi dirijeze companiile din paradisuri fiscale precum Cipru şi Olanda". În opinia lui Ciprian Ciucu, cea mai simplă explicaţie (şi cea mai probabilă) este că o bună parte din investiţiile olandeze şi cipriote sunt realizate de către ruşi, ucraineni sau chiar cetăţeni moldoveni. Drept exemplu este adus cazul cunoscutei companii ruseşti LUKoil care în Moldova acţionează din jurisdicţie olandeză.

Autorul face o enumărare a celor mai notorii investiţii româneşti, care sunt concentrate în domeniile comerţ şi servicii şi mai puţin în sectorul productiv. Potrivit expertului, exitinderea relaţiilor economice moldo-române şi a investiţiilor româneşti în Republica Moldova este împiedicată de piaţa mică, infrastructură proastă, utilizarea largă a rusei ca limbă de afaceri, ineficienţa sistemului judecătoresc etc.

Opinia autorului este completată de Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, potrivit căruia pieţei din Republica Moldova îi lipseşte masa critică. „E prea mică pentru ca să te duci acolo doar pentru o afacere, dar, dacă combini o afacere din România cu una ridicată în Moldova, merită, devii jucător regional", susţine Pogonaru.

Pentru stimularea relaţiilor economice moldo-române, Ciprian Ciucu recomandă înfiinţarea unui centru internaţional de afaceri la Chişinău, suplimentarea bugetului Ambasadei Române şi a numărului de consilieri economici.