Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român: „Unificăm piețele culturale românești“

Institutul Cultural Român (ICR) preconizează să deschidă noi filiale ale instituției la Beijing, Moscova, Kiev, București și Cernăuți. Preşedintele ICR a venit pentru a doua oară la Chişinău, unde a susţinut o prelegere despre viziunea paradiziacă eminesciană.

Adevărul: Ce v-a motivat să abordaţi viziunea paradiziacă la Eminescu?
Horia-Roman Patapievici: Pentru că este o zonă care nu a fost explorată. George Călinescu a vorbit de filonul cosmogonic la Eminescu. Şi Mircea Eliade a spus, în 1939, că în scrisoarea sihastrului din nuvela „Cezara" a lui Eminescu regăsim cea mai puternică afirmare a sentimentului paradiziac din literatura română. Pornind de la aceste sugestii şi de la „Muşatin", un superb epos popular, mi-am dat seama că viziunea paradiziacă reprezintă un filon esenţial în înţelegerea lui Eminescu.

Cum a reluat ICR colaborarea teatrală dintre România şi Moldova, întreruptă în timpul guvernării comuniste?
Am dus un spectacol din Republica Moldova la festivalul de teatru de la Edinburgh, cu o finanţare a ICR Londra. Sunt mulţi artişti din zona undergroundului până în zona artelor clasicizate, care, prin programele institutului, au acces la pieţele culturale occidentale.

De ce a fost inaugurat un institut cultural român la Chişinău abia în 2010?
Aţi evocat mai devreme guvernarea comunistă din Republica Moldova. Am inaugurat institutul de aici în momentul în care şi atitudinea faţă de insistenţa noastră repetată de a-l deschide la Chişinău a fost privită cu simpatie.

Câte institute culturale române sunt acum în lume?
Sunt 18. Purtăm tratative cu autorităţile de la Moscova şi Beijing pentru deschiderea unor filiale noi. Vrem să inaugurăm un institut în lumea arabă. Probabil la Beirut. Încercăm să deschidem unul şi la Kiev, cu o sucursală la Cernăuţi. Toate aceste lucruri depinde autorităţile din Rusia, China, Liban şi Ucraina.

Ce impresie v-a lăsat Chişinăul la această vizită?
Nu vreau să am o abordare turistică. Am găsit o societate vie, dinamică, contradictorie, tensionată. Cum arată o ţară care se reîntoarce la istorie, după o lungă distorsionare a trecutului.

În funcţie de ce criterii sunt alese evenimentele culturale finanţate de Institutul Cultural Român de la Chişinău?
Valoarea de piaţă culturală. Ştim că Nicolae Grigorescu este un autor plastic de canon. Cu toate astea, până de curând, el nu a avut o valoare de piaţă în Occident. Rolul ICR e să pună în contact comunicant pieţele de care am fost rupţi.

Care sunt priorităţile Institutului Cultural Român de la Chişinău în 2012?
Obiectivul meu cultural este să realizez o unificare de facto între pieţele culturale din România şi din Republica Moldova. E un obiectiv strategic permanent.

Cât cheltuieşte ICR din Chişinău pentru finanţarea evenimentelor culturale într-un an?
Finanţarea medie a unui institut cultural român în străinătate e de 200.000 - 250.000 de euro. O filială poate avea chiar şi 400.000 de euro, în funcţie de performanţa din anul trecut şi proiectele pe care le propune.

Ce aşteptări aveţi de la cercetătorii moldoveni care au primit anul trecut bursele „Alexandru Sturza"?
Integrarea pieţelor culturale trebuie văzută şi la nivelul oamenilor care se ocupă cu descoperirea adevărului. Este o sarcină esenţială pentru unificarea pieţelor culturale româneşti.

PROFIL

Vârsta: 54 de ani;
Carieră: 1990 -1994 - asistent universitar la Catedra de fizică a Institutului Politehnic București; 1994-1996 - director al Centrului de Studii Germane al Facultăţii de Filozofie de la Universitea București; Din 2000 - membru al colegiulul de conducere al CNSAS.

Fizician, scriitor, filozof și eseist român contemporan, Horia-Roman Patapievici ocupă funcţia de președinte al ICR din 2005. Împreună cu Mircea Dinescu și Andrei Pleșu a boicotat, în urmă cu 10 ani, CNSAS, pentru că SRI nu i-a oferit acces liber la unele dosare clasate.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md