Grădina Domnului din inima Codrilor

Transformată în sanatoriu în perioada sovietică, Mănăstirea Hârjauca a fost redeschisă în 1993

Considerată cândva un colţ de rai al Basarabiei, Mănăstirea Hârjauca formează alături de Hârbovăț, Răciula și Frumoasa salba de aşezăminte monahale din Codrii Călăraşilor.

Cele patru locaşuri sfinte, toate cu o istorie zbuciumată, sunt amplasate la o distanţă mică una de alta. Aşezate pe hartă, ele formează o cruce, iar credincioşii sunt siguri că acesta este un semn de la Dumnezeu.

Una dintre cele mai vechi aşezări monastice de la noi, Hârjauca este o destinaţie îndrăgită de turişti datorită frumuseţii peisajelor din Codrii Moldovei. Mănăstirea a fost fondată în anul 1740 şi a luat numele localităţii Hârjauca, atestată mai devreme, în 1644. Călugării povestesc că, de frica tătarilor, aici se adăposteau mulţi fugari, iar un bătrân evlavios, Teodosie, le-a făcut o casă de rugăciune în pădure. Bisericuţa era construită din lemn şi acoperită cu stuf, cu câteva chilii în jurul ei. Mai târziu a fost ridicat un locaş din lemn, mai la vale.

IERBURI DE LEAC ŞI APE CURATIVE

Biserica din piatră cu hramul Înălţării Domnului, care s-a păstrat până astăzi, a fost zidită între 1820-1836 de arhimandritul Spiridon Filipovici, originar din Muntenegru. La 1848 este înălţată şi biserica de iarnă „Sf. Spiridon", care a ajuns o ruină după un incendiu devastator din 1991. „Locaşul a fost pictat în acuarelă în 1945, în stilul şcolii lui Vasneţov. Astăzi se mai păstrează două din icoanele acestei biserici", spune stareţul mănăstirii, Chiril Braguţa.

FOTO Frumoasa, locul divin de lângă Călăraşi

Târâş şi cu lanterna prin Peştera Surprizelor

GALERIE FOTO Locul unde cobori pentru a te înălţa

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aici activează un orfelinat şi o şcoală pentru fraţii de caritate. Călugării cultivă ierburi de leac. „Până în 1940, mănăstirea era considerată cea mai frumoasă grădină din Basarabia. Parcul, cu o suprafaţă de zece hectare, avea multe alei şi poteci, straturi de flori, curtea era plină cu havuzuri, iar pe dealul din spatele mănăstirii cinci lacuri se revărsau într-o cascadă", istoriseşte egumenul.

BATJOCORITĂ DE COMUNIŞTI

Perioada de înflorire este curmată de regimul comunist. Mănăstirea este închisă şi transformată în sanatoriu. Biserica principală devine club de dans şi tir, iar cea de iarnă - sală de sport. Pictura murală este sfârtecată cu securea şi acoperită cu tencuială. „Peste 300 de volume de cărţi şi iconostasele celor două biserici au fost atunci făcute scrum, fiind arse în cimitirul
preoţilor", susţine stareţul.

UN RĂVAŞ PENTRU DUMNEZEU

Mănăstirea de acum nu mai păstrează nicio umbră din tot necazul care s-a abătut asupra ei. Interiorul este bogat în icoane, iar ograda e înfrumuţesată cu flori şi iarbă deasă. Farmecul bisericii stă însă în pictura murală, păstrată în original din secolul al XIX-lea.

DESTINAŢIE Conacul armeanului care a lucrat împotriva noastră

100 de locuri pe care să le vezi în Moldova: Târgul care stă pe o comoară medievală. Vezi GALERIA FOTO!

Locul unde îşi dau întâlnire amatorii de vânat

Cei nouă călugări care populează astăzi aşezământul au grijă de pământ, de păsările şi animalele din gospodărie.
În curte găsiţi şi muzeul mănăstirii. Cele două încăperi sunt mici, pereţii goi, iar pe câteva mese sunt aşezate una lângă alta mostre din istoria lăcaşului: cărţi în slavonă, icoane vechi, pe care abia se desluşesc chipurile apostolilor din Cina cea de Taină. Tot acolo, pe o măsuţă stă deschis un catalog, alături găsiţi un pix.

Fiecare oaspete este invitat să-i scrie lui Dumnezeu orice rugăminte sau să-şi destăinuie cel mai arzător vis.
„Mănăstirea este o minune a clasicismului european. Din păcate, încă nu au fost restaurate parcurile şi lacurile", povesteşte Tatiana Popa, ghidul comunei. La Hârjauca puteţi vizita şi muzeul etnografic Casa Părintească - o căsuţă veche de peste 100 de ani.