GALERIE FOTO Meleagul unui vin de legendă
0Satul Purcari, din raionul Ştefan Vodă, este locul unde generozitatea naturii a făurit un plai de o frumuseţe aparte. Aici, dărnicia soarelui şi a pământului devine formula perfectă pentru băutura lui Bachus.
Ca să ajungi la Purcari nu ai cum să ocoleşti „drumul vinului", cel cu care se mândresc atât de mult mai-marii de la Chişinău şi pe care îl propun fiecărui străin agenţiile de turism. E un traseu de vreo 130 de kilometri, pe alocuri proaspăt reparat, iar în rest plin de gropi cârpite. Te duce, în schimb, la cam 60 de kilometri de litoralul Mării Negre, într-un loc unde poţi cunoaşte secretul unui vin de excepţie. În acest loc, licoarea lui Bachus are tot ce-i trebuie ca să-i vrăjească chiar şi pe cunoscători: un sol fertil scăldat de apele Nistrului şi un soare domol. Nu în zadar un colonist francez a aşezat aici, în 1827, temelia vinăriei Purcari, cea mai veche şi una dintre cele mai apreciate de la noi.
„NEGRU DE PURCARI" PENTRU REGINA VICTORIA
Conacul alb, proiectat în stilul unui chateau de la Paris, e o pată de culoare pe colinele înverzite de viţa de vie. După porţile acestei împărăţii se ascunde istoria turnată în sticle, aşa cum ne ademenesc chiar angajaţii fabricii. Adevărat, beciurile răcoroase nu concurează cu cele de la Mileştii-Mici sau Cricova, unde sunt păstrate colecţii de milioane.
Calitatea vinului din cele vreo 35.000 de sticle ascunse aici de ani buni nu se lasă însă depăşit. Găsim roada anului 1996, 1984, 1951. Mai mult, pivniţele tăinuiesc mărturii ale perioadei în care pe masa Reginei Victoria a Marii Britanii ajungea faimosul „Negru de Purcari", începând cu mijlocul secolului al XIX-lea până la destrămarea Uniunii Sovietice. „Printre butoaiele noastre se găsea o cantitate, poate mică, însă de o calitate fară compromisuri, destinată curţii regale de la Londra. Controlul care se făcea pentru cele câteva sute de sticle era foarte riguros. Ne verificau toate autorităţile comuniste de resort, de pe atunci. Comenzile pentru curtea regală au însemnat pentru noi un mare prestigiu", povesteşte Aurel Grosu (70 de ani), cel care a condus întreprinderea vreo trei decenii, azi devenit ghidul vinăriei.
ANI DE GLORIE ŞI DE DECĂDERE
Din valuta câştigată de la britanici, greu de găsit pe acele vremuri în URSS, conducerea a procurat un aparat modern de turnare a vinului. „La Purcari, nu are importanţă cine stă la masă, fie un simplu muncitor, fie un monarh. Aici fiecare serveşte vin de calitate pentru că locurile atât de darnice sunt date pentru fiecare de la Dumnezeu", ne convinge Aurel Grosu.
Fabrica a cunoscut ani de glorie, dar şi de decădere. La începutul lui 2000 a fost o perioadă de răscruce. Şefii de aici aveau de ales între a prospera, fie să ajungă în situaţia celorlalte şase vinării din raion, distruse de nepăsare. În 2003, întreprinderea a fost cumpărată de actualii proprietari care au renovat-o şi au modernizat-o.
LIDERI PE PIAŢA DE VINURI PREMIUM
„Am găsit locul delăsat. Fabrica nu funcţiona, iar via nu mai rodea. A fost nevoie de investiţii mari. În schimb, azi suntem lideri pe piaţa vinurilor premium. Acestea sunt servite în cele mai selecte restaurante din Chişinău", susţine Victor Bostan, actualul proprietar. Anual, angajaţii îndreprinderii scot de pe linia de îmbuteliere peste jumătate de milion de sticle care ajung să fie savurate în circa 20 de ţări: Polonia, Germania, Olanda, Franţa, România, Rusia, Ucraina, Coreea, China etc. În scurt timp, conducerea întreprinderii îşi propune să ajungă la cifra de două milioane pe an.
Fabrica este cunoscută mai ales pentru vinurile roşii, făcute din struguri crescuţi exclusiv pe teritoriul întreprinderii - 250 de hectare - , cu care au cucerit mai multe medalii importante. „Un vin de calitate porneşte de la strugurii bine îngrijiţi. Iată de ce îi folosim doar pe ai noştri. Cu o singură tonă proastă poţi strica totul", explică Nicolae Chiosa, director de producţie.
AICI VINUL CURGE GÂRLĂ
„Microzona Purcari este perfectă pentru dezvoltarea unei afaceri ca aceasta. Toate viile sunt plantate pe coline, ceea ce permite strugurilor să se dezvolte în voie, să profite de bogăţiile solului, dar şi de blândeţea soarelui", adaugă şi Victor Bostan.
Nici turiştii nu lipsesc din peisajul rustic. Circa 20.000 de oameni vizitează anual întreprinderea. Fac aici nunţi, aniversează zile de naştere sau pur şi simplu vin pentru a vedea colţuri de natură unice. Dacă vrei să te alinţi cu un vin de colecţie, prăfuit în beci, scoţi până la 150 de euro pentru o scticlă. „O puteţi servi doar aici. Asta ca să nu fie revândut mai târziu la un preţ mai mare", mai spune Nicolae Chiosa.
Dar să ştiţi că, deşi nu au ajuns la diverse expoziţii sau pe mesele regale, nici vinurile roşii care curg gârlă din butoaiele ţăranilor din Purcari nu cedează cu nimic. Aproape fiecare gospodar are plantată viţă de vie pentru ca toamnă de toamnă să se delecteze cu un vin de legendă.
Nu are importanţă cine stă la masă, fie un simplu muncitor, fie un monarh. La Purcari fiecare serveşte vin de calitate.
Aurel Grosu, Ex-director
În proporţie de 60%, secretul unui vin bun este strugurele care trebuie să crească într-o zonă ca Purcari.
Victor Bostan, Proprietar
3.5 milioane de euro. Este cifra de afaceri a vinăriei Purcari.
Se încarcă comentariile...
