Floarea soarelui şi porumbul au fost răpuse de secetă

Cu toate că oficialii Ministerului Agriculturii se așteaptă să recupereze o parte din producția de cereale, ţăranii sunt convinși că recolta lor nu mai e bună nici măcar pentru furaje.

Arşiţa din ultimele zile a dat peste cap culturile agricole din centrul şi sudul ţării. Locuitorii din Răzeni, raionul Ialoveni, sunt alarmaţi de faptul că parcelele de porumb şi floarea soarelui se usucă de la o zi la alta.

„Beţi vin, renunţaţi la bere!", ne îndeamnă ministrul Agriculturii

„Anul trecut am pus tot floarea soarelui şi am avut recoltă bună. Acum nu ştiu ce-am să mă fac. Nici măcar pentru furaje nu este bună. O voi ţine pentru foc, la iarnă", mărturiseşte Maria Nepotu, de 44 de ani. A plantat mai bine de un hectar şi jumătate, iar acum, deşi e momentul recoltei, cele câteva fire de floarea soarelui încă rămase verzi abia îi ajung până la genunchi.

„N-A MAI FOST AN CA ĂSTA"

Ion Titica din satul Cărbuna, acelaşi raion, se laudă cu recolta de anul trecut, pe malul iazului. Spune că a cheltuit câte 5.000 de lei pe hectar, dar acum şi-a luat gândul că ar mai putea salva ceva din cultura de porumb. Speră să recupereze totuşi câţiva ştiuleţi, să aibă familia lui din ce face o mămăligă. „Avem pământ arabil de-a lungul canalului încă din 1997. Niciodată n-a fost an ca ăsta, în care să nu fie recoltă. Am fost în urmă cu câteva zile pe câmp. Porumbul e galben, tot. Cum e spicul, aşa e şi ştiuletele. Am dat în arendă o bucată de pământ la nişte vecini. Au pus ardei dulce, dar e terminat", spune bărbatul în vârstă de 61 de ani.

Agricultorii cer să fie păstrată cota TVA de 8% la producţia agricolă

Pe Ghenadie Mititelu, un agricultor din satul Mereşeni, frunzele uscate de secetă îl fac să fluiere a pagubă. Tresare când îi spunem de asigurările agricole, dar se întristează la loc, fiindcă nu va avea prea curând cu ce-şi plăti poliţele. „M-am bazat mult pe recolta mea. Acum ce să fac? O s-o dau la animale. Cât se mai poate", precizează bărbatul, uitându-se cu ciudă şi jale peste cei 80 de ari cultivaţi la linie.

MIZĂ PE SFECLĂ ŞI VIŢA DE VIE

Situaţia este gravă în toată ţara. Datele Ministerului Agriculturii arată că 63% din culturile de rapiţă sunt compromise. Aproape 30% din grâul plantat anul acesta e ca şi pierdut. Deşi recunoaşte deschis că vremea caniculară a pus culturile de cereale pe butuci, se bazează pe ploile din următoarele zile, care ar mai putea salva câte ceva din recolte.

Uniunea Europeană resuscitează agricultura din Republica Moldova

Vom avea iarmaroace agricole în toate sectoarele din Chișinău. Vezi unde vor fi amplasate

„Am fost acum la Bălţi. Oamenii sunt speriaţi. Important e că în Moldova agricultura e diversificată. Dacă plouă în următoarele zile, floarea soarelui s-ar putea revigora. La fel sfecla de zahăr, porumbul şi viţa de vie. Nu e un dezastru", precizează ministrul agriculturii Vasile Bumacov. El adaugă faptul că, în ciuda vremii nocive pentru agricultură, în această perioadă se aşteaptă la o recoltă de 550.000 de tone de grâu, 150.000 de tone de orz, 10.000 de tone de mazăre şi 10.000 de tone de rapiţă.

NEÎNCREDERE ÎN ASIGURĂRI

Una dintre soluţiile de compromis pentru producătorii agricoli este să-şi asigure culturile. Problema e că doar aproximativ 3% din parcelele cultivate sunt acoperite prin poliţe emise de asiguratorii moldoveni.

ÎŞI FAC POLIŢE DOAR PRODUCĂTORII MARI

„În general, doar producătorii cu multe hectare de pământ îşi pot asigura recoltele. Oamenii sunt conştienţi că au nevoie să-şi acopere pierderile, dar vor mai întâi să vadă că alţi agricultori au făcut contracte cu firmele de asigurări şi că au avut de câştigat", spune Victoria Gaitur, director executiv al Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, filiala Edineţ.

Irigarea şi folosirea fertilizanţilor în agricultură nu va mai fi subvenţionată

În prezent, companiile de asigurări acoperă riscuri în agricultură precum: seceta care duce la reducerea cu peste 30% a recoltei, căderi de grindină care cauzează pierderi de peste 20%, îngheţuri, spălarea semănăturilor agricole, inundaţii, furtuni şi incendierea spicoaselor. În cazul fermelor, producătorii agricoli îşi pot asigura animalele împotriva bolilor, calamităţilor naturale, accidentelor, traumelor şi sacrificării în caz de epidemii şi, suplimentar, pentru cazurile de furt.

„O CHELTUIALĂ ÎN PLUS"

„În acest moment asigurările nu au priză la producătorii agricoli pentru că aceştia nu cunosc esenţa lor. Nu există o experienţă diseminată care să arate că asigurările le micşorează riscurile. Agricultorii încă le percep ca pe o cheltuială în plus", precizează Viorel Chivriga, expert IDIS Viitorul.

Anul trecut, asiguratorii au plătit daune de 29,33 milioane de lei pentru sfecla de zahăr pierdută, 2,46 milioane de lei pentru culturile de soia afectate de secetă şi 145.166 de lei pentru animalele sacrificate la indicaţiile medicilor veterinari. „Vom negocia cu companiile de asigurări astfel încât primele oferte să apară din toamnă, odată cu campania de semănare", precizează Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md