Filat şi Ungureanu şi-au dat mâna la Iaşi
0
Organizată în premieră, şedinţa comună a cabinetelor de miniştri din România şi Republica Moldova a fost un succes, susţin demnitarii. Aceştia au semnat opt acorduri, şi-au făcut promisiuni de „cooperare bilaterală intensă şi profundă" şi au convenit o nouă întâlnire, la Chişinău.
Planificată şi tot amânată de un an de zile, prima şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău a avut loc, în sfârşit, sâmbăta trecută. Premierul român Mihai Răzvan Ungureanu şi cel moldovean Vlad Filat şi-au adus miniştrii la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, unde cei doi au fost studenţi în aceeaşi perioadă, la începutul anilor 90. Foştii colegi şi-au vorbit ca vechi amici, neezitând să se tutuiască şi la conferinţa de presă, unde au raportat despre succesul întrunirii. „Prin semnăturile premierilor dăm curs unui plan de acţiuni strategice privind integrarea Moldovei în UE", a declarat prim-ministrul României, Mihai-Răzvan Ungureanu. El a subliniat importanţa şedinţei de la Iaşi, care este prima acţiune externă a guvernului pe care-l conduce.
La rândul său, premierul Vlad Filat a menţionat că aşteptările guvernului de la Chişinău au fost îndreptăţite, şedinţa comună fiind „o platformă utilă de dialog pentru omologii din ambele state şi de identificare a planurilor comune". „Am discutat şi proiecte economice. Abordarea a fost una pragmatică, legată de problemele cu care se confruntă oameni. Un domeniu prioritar este securitatea energetică, inclusiv interconectarea reţelelor de gaze naturale. Am convenit ca până la sfârşitul anului să fie finalizat gazoductul Iaşi-Ungheni", a detaliat Filat.
RELAŢII FĂRĂ COLORATURĂ POLITICĂ
Şeful Executivului de la chişinău a precizat că a fost rezolvată şi problema finanţării, din costul de circa 20 de milioane de euro, România urmând să investească 11 milioane, iar Republica Moldova restul. Ţara noastră a cheltuit deja circa trei milioane pentru studiul de fezabilitate şi lucrările de proiectare. „Celelalte şase milioane de euro ar putea fi alocate din bugetul de stat sau chiar din contul asistenţei financiare promise de Guvernul României", a precizat pentru „Adevărul" Ilarion Popa, viceministrul Economiei.
Prim-ministrul român a dat asigurări că proiectele comune vor fi duse până la capăt, indiferent de eventualele schimbări la vârf la Chişinău, iar omologul său moldovean a adăugat că relaţiile dintre cele două state nu trebuie să aibă o coloratură politică şi trebuie să fie durabile.
Referindu-se la acţiunile de viitor, Vlad Filat a menţionat că s-a convenit să fie continuată activitate Comisiei mixte interguvernamentale pe dimensiunea economică. Totodată, ministerele de Externe vor impulsiona cooperarea în ceea ce priveşte integrarea europeană a Republicii Moldova.
PROTESTE ÎN PARALEL CU ŞEDINŢA DE GUVERN
Membrii guvernului român au ajuns la Iaşi încă de vineri, iar delegaţia moldovenească condusă de Vlad Filat a venit sâmbătă dimineaţă şi a fost întâmpinată cu onoruri militare. În acelaşi timp, circa o sută de persoane au protestat timp de câteva ore în faţa Universităţii „A.I. Cuza". Unii au scandat lozinci anti-Băsescu, iar alţii au cerut unirea Basarabiei cu România. Pe de altă parte, reuniunea de la Iaşi a stârnit reacţii extrem de negative în rândul opoziţiei comuniste şi a altor partide şi grupări proruse de la Chişinău, care l-au acuzat pe premierul Vlad Filat că ar vinde ţara. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a calificat acţiunea de la Iaşi drept „un act de tradare şi o umilinţă în faţa românilor".
Foști colegi de studenție
Cei doi prim-miniştri au rememorat şi anii de studenţie, petrecuţi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. „Avem amintirile comune ale unor studenţi. Suntem oameni care, ştiindu-se din sălile aceleiaşi universităţi, nu au doar ce să-şi spună unul celuilalt, ci au şi ce face împreună", a menţionat premierul român.
„Se spune, de obicei, că omul sfinţeşte locul. Cel puţin în cazul meu, pot să vă spun că sunt şi situaţii când şi locul sfinţeşte omul. La distanţă de 20 de ani, simt aceeaşi energie pe care am simţit-o când eram student în aceste locuri", a mărturisit Vlad Filat. Premierul moldovean a precizat că nu poate spune că îl cunoştea foarte bine pe Mihai Răzvan Ungureanu când erau studenţi amândoi, dar s-au mai întâlnit apoi, în anii 1998-1999.
15 milioane de euro. Aceasta este valoarea finanţărilor pe care le va aloca România pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice.
Vom face tot posibilul ca gazoductul Iaşi-Ungheni să fie gata până la finele anului.
Vlad Filat
Premierul Republicii Moldova
Oamenii care se cunosc din sălile aceleiaşi universităţi au ce face împreună.
Mihai-Răzvan Ungureanu
Premierul României
De la poduri de flori la şedinţe comune
Specialiştii consideră că documentele semnate la reuniunea celor două guverne ar putea da un nou impuls relaţiilor economice dintre România şi Republica Moldova şi ar stimula intrarea capitalului românesc în ţara noastră. În acelaşi timp, ei atrag atenţia asupra faptului că multe proiecte au fost tărăgănate foarte mult timp. De exemplu, despre construcţia unei conducte ce ar lega reţelele de gaze ale celor două state se vorbeşte încă din 1995. Este şi cazul altor proiecte de infrastructură.
„Au trecut mai bine de 20 de ani de la podurile de flori pentru ca, în sfârşit, cele două guverne să se întrunească într-o şedinţă comună. Din cauza acestei întârzieri am ratat mai multe oportunităţi de cooperare cu România şi de dezvoltare a ţării noastre", spune Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice. În opinia expertului, realizarea proiectelor de consolidare a infrastructurii va avea un rol benefic pentru Republica Moldova. Totodată, el crede că anunţul privind inaugurarea, până la finele anului, a conductei Iaşi-Ungheni este mai degrabă un mesaj adresat ruşilor de la Gazprom.
„Chiar dacă va fi construit, acest gazoduct nu ne va putea asigura cu necesarul de gaze. În condiţiile în care nu am semnat încă un nou contract de import cu Gazprom, toate aceste declaraţii par a fi o încercare de a arăta monopolistului rus că ţara noastră poate avea o alternativă la livrările de gaze", a precizat analistul. Specialiștii sunt sceptici în privinţa realizării proiectelor moldo-române
Se încarcă comentariile...
