Autonomia universitară va duce la creşterea taxelor

Taxele de studii ar putea crește în urma implementării noii reforme

Începând cu 1 ianuarie, rectorii universităţilor vor gestiona singuri banii instituţiilor pe care le conduc, asta însemnând că vor aloca din surse proprii fonduri pentru salarizarea angajaţiilor, dar şi pentru cheltuielile de întreţinere. Majoritatea rectorilor susţin că autofinanţarea va duce automat şi la majorarea taxelor de studii.

Şi-au dorit foarte mult această reformă, iar acum, când au câştigat statutul de autonomie universitară, au mai multe întrebări decât răspunsuri. În această situaţie s-au pomenit rectorii instituţiilor superioare de învăţământ din Republica Moldova care aşteaptă să vină ziua de mâine când se vor întâlni cu funcţionarii Ministerului Finanţelor şi şefii de la Educaţie pentru a afla cu exactitate ce schimbări majore în modul de finanţare şi gestionare a banilor vor aduce noile modificări la Legea Învăţământului.

În timp ce unii manageri de instituţii universitare se bucură de această autonomie financiară pe care în sfârşit le-o încredinţează statul, alţii vorbesc despre consecinţele care vor apărea, printe ele şi inevitabila creştere a taxelor de studii. „Senatul universităţii va gestiona banii, nu vom mai sta de fiecare dată cu mâna înstinsă. Va fi un mod de conducere transparent. Această reformă nu va însemna că statul nu va verifica cum se cheltuiesc banii", susţine Gheorghe Ciocan, rectorul Universităţii de Stat.

Răspunderea managerială şi asumarea achitării cheltuielilor de întreţinere şi a salariilor i-au speriat însă pe mulţi rectori. „Nu pot să comentez nimic pentru că nu îmi este clar sensul declaraţiilor făcute recent de ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă. Noi am înţeles până acum sensul de autonomie financiară puţin altfel", ne-a spus sec rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, Ion Bostan.

„AUTONOMIA DEPLINĂ NE-AR DISTRUGE"

Nici rectorul Nicolae Chicuş nu ştie la ce fel de autonomie va trece din 1 ianuarie 2013 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă". „Pe parcursul a doi ani au avut loc mai multe discuţii la acest subiect. S-au propus iniţial trei tipuri de autonomie - limitată, lărgită şi deplină. Universitatea noastră şi-a exprimat acordul pentru prima variantă", ne-a spus Chicuş. „Autonomia deplină ne-ar distruge. Suntem una dintre instituţiile care pregăteşte numai cadre pedagogice, deci doar pentru stat. Ar trebui să ni se ofere condiţii preferenţiale - dotarea căminelor cu cele necesare, acoperirea unor cheltuieli de întreţinere", adaugă managerul Universităţii „Ion Creangă". Iar dacă universitatea va trebui să achite din banii proprii căldura şi alte cheltuieli, atunci, inevitabil vor creşte taxele de studii, mai spune rectorul. „Taxa de studii percepută acum abia de acoperă minimul necesar pentru existenţă, dar instituţia are nevoie de dezvoltare", mai spune Chicuş, care menţionează că ar trebui să mărească de câteva ori taxele de studii pentru a supravieţui regulilor autonomiei depline.

Astăzi, la Universitatea Pedagogică de Stat din Chişinău jumătate din cei peste 6.000 de studenţi învaţă la buget. Partea bună a reformei, susţine Chicuş, este faptul că li se va oferi posibilitatea să investească banii acolo unde este nevoie de ei, într-un timp real, fără a aştepta acordul Ministerul Finanţelor.

NU ŞTIU DIN CE SURSE VOR PLĂTI SALARIILE

Că taxele de studii vor creşte este sigur şi Ion Ababii, rectorul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu". „Ştiu că există nişte recomandări la nivel european. Deocamdată, suntem informaţi doar în linii generale, dar cum va funcţiona mecanismul, nu ştim", ne-a spus îngrijorat Ababii. „Nu putem supravieţui fără susţinerea statului, pentru că majoritatea studenţilor noştri sunt bursieri", afirmă rectorul Universităţii de Medicină, care încă nu ştie din ce surse va plăti salariile celor peste 1.000 de profesori. „Încă suntem în dezbateri. Vom veni în curând cu informaţii despre metodologie", a declarat ministrul adjunct al Educaţiei, Loretta Handrabura, care a vrut să calmeze spiritele din mediul universitar. Ea a adăugat că statul va continua să acopere cheltuielile pentru formarea specialiştilor de care are nevoie. „Cheltuielile de întreţinere precum şi salariile vor fi achitate din bugetul instituţiei, respectiv rectorul va fi şi managerul care va decide cum să împartă banii", explică Handrabura.

BANII NU VOR MAI FACE TURUL PE LA ALTE INSTITUŢII

Experţii spun că reforma era necesară. „Partea bună e că banii vor rămâne în universităţi, fără a face un tur pe la alte instituţii. Rectorii vor avea posibilitatea să-i folosească aşa cum cred de cuviinţă. Asta nu înseamnă că nu vor mai primi bani de la stat", este de părere expertul Veaceslav Berbeca.

LIBERALIZAREA SISTEMULUI UNIVERSITAR

Prevederile ce se referă la autonomia universitară au fost votate în Parlament în luna iulie, dar publicate în Monitorul Oficial la 14 septembrie. Potrivit noii redacţii, instituţiile superioare vor activa în condiţii de autogestiune pe principii de nonprofit. Anterior, mai mulţi experţi s-au pronunţat pentru autonomia extinsă, ca fiind o posibilitate de liberalizare a sistemului educaţional.