Anatolie Donciu, președintele CNI: „Fracţiunile s-au temut că voi fi la cheremul cuiva“

Şeful Comisiei Naționale pentru Integritate, contestat de societatea civilă pentru că ar fi fost numit în funcţie cu încălcări ale legii, admite că există anumite lacune, dar promite că va respecta întocmai legislaţia.

Mai multe ONG-uri au contestat alegerea dumneavoastră în postul de preşedinte al CNI, afirmând că sunteţi incompatibil pentru că aţi ocupat anterior o înaltă funcţie de răspundere. Cum comentaţi?

Admit faptul că în lege există o situaţie lacunară în ceea ce priveşte noţiunea de „persoană cu înaltă funcţie de răspundere". Am făcut analiza întregului cadru juridic. E adevărat, legea CNI spune că nu poate fi aleasă o persoană care a deţinut anterior un astfel de post. Societatea civilă afirmă că am ocupat un şir funcţii care acum mă fac incompaticil cu postul de preşedinte, dar nu-i adevărat. Am fost procuror, şef de direcţie la Centrul Anticorupţie şi prorector. Atât.

Pe site-ul Centrului Anticorupţie figuraţi totuşi ca vicedirector, încă pe când şef era Alexei Roibu.
Nu este adevărat. Vreau să ridic copiile la ordinele prin care aş fi fost numit în acest post, dacă există. Credeţi că aş putea declara o chestie denaturată? Ar fi culmea!

Şi postul de procuror nu este „o înaltă funcţie de răspundere"?

Conform legislaţiei actuale, procurorul este o persoană care deţine o funcţie de demnitate publică, pe când în legea CNI este vorba despre „înaltă funcţie de răspundere". Ei bine, nu e doar un joc de cuvinte. Şi în primul caz, şi în al doilea sunt consecinţe diferite. Ultima noţiunea este explicată doar în Codul Penal, iar acesta nu poate fi aplicat în alte condiţii decât în cazul în care s-a comis o infracţiune. Repet, admit că există neclaritate în această lege. Dar sunt jurist şi pot afirma cu certitudine că nu am încălcat nimic. De-ar fi fost aşa, nu aş fi acceptat postul. Dacă în lege era scris că nu poate fi preşedinte „o persoană care a deţinut anterior o funcţie de demnitate publică", nu aş fi participat.

Deci deputaţii au admis o scăpare?

O tratez doar ca pe o lacună. Legea oricum rămâne lege şi noi, fiind jurişti, trebuie să o interpretăm aşa cum e în vigoare la moment. Dacă m-aţi întreba cu ce aş începe, v-aş răspunde că vreau să propun modificări la Legea cu privire la Comisia Naţională pentru Integritate.

Cine v-a propus funcţia?

Conform legii, toţi membrii sunt propuşi de anumite formaţiuni. Punctul de reper a fost faptul că am candidat la funcţia de director al Centrului Naţional Anticorupţie. M-a propus cineva acolo? Cu siguranţă, nu. A fost concurs. În cazul CNI am fost propus în locul lui Ion Casian care şi-a retras candidatura. Apoi am fost invitat la discuţii, dar nimeni nu mi-a zis direct: „Vrei să ocupi acest post"?

Aţi fost invitat unde?

Am trecut pe la toate fracţiunile. Fiecare a avut temerea că voi fi la cheremul cuiva şi voi face interesele unui anumit grup. În cazul în care o persoană este înaintată de societatea civilă, oare nu există riscul că poate promova interesele unui ONG, de exemplu? Nu am fost afiliat politic niciodată şi nu am făcut politica nimănui. Şi nici de acum încolo nu voi face.

Patru din cei cinci membri ai CNI au fost propuşi de partidele politice. Există riscul ca aceştia să-i protejeze pe reprezentanţii formaţiunii care i-a promovat?

Riscul există. Când porneşti la drum trebuie evaluate toate pericolele. Toţi cei cinci membri sunt egali, au câte un vot. Cum vă imaginaţi că aş putea proteja vreo persoană în situaţia în care totul se va pune la vot? Comisia este un organ colegial şi nu contează votul preşedintelui sau al vicepreşedintelui. Sau credeţi că aş putea să-i cumpăr pe toţi?

Activitatea comisiei a întârziat cu vreo opt luni. Ce se va întâmpla cu declaraţiile pe venit pentru 2012?

Impresia mea e că am întârziat un pic mai mult, şi cu legea, şi cu această comisie. La moment, suntem în proces de organizare. Nu am format încă aparatul. Urmează să angajăm prin concurs 26 de persoane. Va dura. Nu putem spune categoric ce se va întâmpla cu aceste declaraţii. Dorinţa mea este să reuşim să le verificăm.

Volumul de muncă va fi mare. Sunt suficienţi 26 de oameni?

E adevărat că va fi mult de lucru. Este un lucru absolut nou, care începe de la o foaie albă. Nu cunosc ce capacitate va avea fiecare dintre cei 26 de angajaţi şi în cât timp vor fi verificate declaraţiile pe venit. Iată de ce la prima etapă de activitate va trebui să ne evaluăm capacităţile.

Când ar fi trebuit să apară o astfel de comisie?

Încă atunci când a apărut Centrul Anticorupţie (2002 - n.r.).

Unii procurori şi judecători ştiu să jongleze cu normele legale şi să-şi ascundă averile. Aveţi vreo soluţie pentru acest fenomen?

Vom aplica tot arsenalul pe care îl are comisia. Dacă vom simţi că nu avem suficiente pârghii, vom insista pe modificarea legislaţiei. Activitatea comisiei este bazată pe două direcţii: controlul veniturilor şi soluţionarea conflictelor de interese. Aceste două activităţi sunt, de fapt, măsuri de prevenire a corupţiei. Avem şi o misiune de educare ca să dezvoltăm simţul de onestitate şi responsabilitate. Potrivit legii, atunci când va ieşi la iveală o infracţiune, vom putea sesiza Procuratura, CNA, Poliţia, iar dacă vom descoperi neachitarea impozitelor, vom apela la Inspectoratul Fiscal.

ŞEF CU LEAFĂ DE 5.000 DE LEI

Anatolie Donciu susţine că nu cunoaşte deocamdată ce salarii vor avea cei 26 de angajaţi ai Comisiei Naţionale pentru Integritate. „Cert este că leafa mea va fi de 5.000 de lei", spune preşedintele CNI. Potrivit legii, aparatul comisiei va fi compus din funcţionari publici şi din personal contractual, care va desfăşura activităţi auxiliare. Membrii comisiei vor putea rămâne în funcţie doar pentru un mandat.

Nu am fost afiliat politic niciodată și nu am făcut politica nimănui. Şi nici de acum încolo nu voi face.

Vom aplica tot arsenalul. Dacă vom simţi că nu avem suficiente pârghii, vom insista pe modificarea legislaţiei.