GALERIE FOTO Limba română, cenuşăreasă pe străzile din Tighina. Majoritatea moldovenilor vorbesc în graiul matern doar în şoaptă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moldovenii din oraşul de pe Nistru evită să discute poblic în română, iar mulţi îşi ascund şi identitatea pentru a-şi găsi un loc de muncă. Majoritatea tinerilor vorbitori de română pleacă din municipiu pentru că, spun ei, angajatorii nu-i acceptă decât în posturi necalificate.

De mai bine de 15 ani în oraş funcţionează un liceu românesc pe care l-au terminat mii de copii. Toţi ei însă au plecat fie la Chişinău, fie în România şi nu s-au mai întors. Doar câţiva „rătăciţi" pot fi găsiţi acasă.Diana Midoni, 28 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea din Bucureşti. S-a întors la Tighina şi mult timp şi-a căutat de lucru.

Cu diploma din România nici vânzătoare la supermarchet nu o angajau. În cele din urmă, a ajuns la „redacţia de limbă moldovenească" a singurului post de televiziune local, BTV. „După doi ani, am decis să plec la Chişinău. Aici nu există nicio perspectivă, ierarhiile sunt bătute în cuie şi nu se prevede nicio schimbare", povesteşte tânăra în căutare de lucru. „Am ajuns să fiu înconjurată doar de vorbitori de limba rusă şi simţeam că mă plafonez", adaugă Diana.

„AICI NU EXISTĂ NICIO PERSPECTIVĂ"

„Oamenii sunt foarte dezamăgiţi de viaţa lor, chiar şi mulţi ruşi, dar au căzut într-o smerenie tragică. În oraş au rămas doar bătrânii şi puştimea, restul lucrează sezonier în Rusia şi vin acasă doar de sărbători", mai spune aceasta despre Tighina, care se află de 19 ani sub controlul autorităţilor separatiste de la Tiraspol.Diana are o verişoară care a terminat o universitate la Chişinău.

Ca prin minune, aceasta a prins un loc liber la catedra de limbă engleză într-o şcoală rusă. Iar acum pentru a-şi păstra locul de muncă îşi ascunde originile româneşti. „Tinerii nu au şansă aici, pentru ce să vină înapoi?", afirmă Raisa Condrea, profesoară de limba română la Liceul „Alexandru cel Bun".Elena Televca, 26 de ani, este o altă tânără care a decis să se întoarcă la Tighina. Ea a terminat Colegiul Medical din Chişinău şi lucrează de patru ani tehnician dentar la policlinica orăşenească.

image

Foto: Diana Midoni (stânga) stă de vorbă cu fostele profesoare Nina Gherec şi Raisa Condrea

Vezi aici mai multe poze din Tighina


MOLDOVENII CARE NU ŞTIU UNDE SE AFLĂ

„Ne descurcăm cum putem, mai mult vorbim în rusă. Doar în familie şi cu prietenii putem vorbi în română. În rest, oriunde nu te duci ai nevoie de rusă", spune Elena. „Nu ne deranjează, dar sunt şi cazuri când oameni în vârstă ne fac observaţii că de ce vorbim «moldoveneşte» de parcă nu am şti unde ne aflăm. În ultimii ani astfel de cazuri sunt mai rare", mai adaugă ea. Ambele tinere spun că moldovenii vorbesc peste tot doar în rusă pentru că nu ştiu care este rus şi care moldovean şi fac asta pentru a evita neplăcerile.

Oamenii sunt foarte dezamăgiţi de viaţa lor, chiar şi mulţi ruşi, dar au căzut într-o smerenie tragică
Diana Midoni
Jurnalist

„O ţară într-o ţară"

Liceul „Alexandru cel Bun" cu predare în limba română are trei sedii diferite. Pentru toate Chişinăul plăteşte chirie autorităţilor separatiste. Clasele de liceu sunt amplasate în Ocolul Silvic de la capătul oraşului. „Doar acolo putem arbora tricolorul şi intona imnul de stat la primul şi ultimul sunet. Acolo e o ţară aparte. O ţară într-o ţară, într-o ţară. Ca o matrioşcă", spune Nina Gherec, director adjunct.

image

Foto: Cetatea Tighina este ampalsată într-o unitate militară

NUMĂRUL DE ELEVI S-A REDUS ÎN JUMĂTATE

În ultimii zece ani numărul elevilor s-a redus de două ori. „Asta s-a întâmplat din cauza natalităţii scăzute şi a emigrării, fenomene specifice pentru toată Moldova, dar şi din cauza problemelor pe care le-am avut cu autorităţile transnistrene", spune Gherec.

Profesoara mai afirmă că în oraş sunt 20 de şcoli dintre care doar una este mixtă moldo-rusă. Ea bănuieşte că şi mulţi dintre moldoveni şi-au dat copiii în clasele ruse, aşa cum au făcut şi câteva dintre rudele ei. Are doi fii şi ambii fac naveta la Căuşeni pentru că autorităţile separatiste nu au nevoie de specialişti pregătiţi la Chişinău sau în România. „Nora a terminat design în România şi nu îşi găseşte de lucru. Aici pute tare a comunism", ne spune femeia la despărţire

Copiii moldovenilor învaţă la o marginede pădure, departe de „poporul transnistrean"

image

Foto: Mareşalul Grigori Potemkin este erou la Tighina. Monumentul lui din faţa Memorialului militar ridicat în 2007, pe locul fostului cimitir românesc

Vezi aici mai multe poze din Tighina

Dosar pe rol la CEDO

În vara lui 2004, autorităţile separatiste au suspendat activitatea tuturor celor opt şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului, inclusiv la Tighina. Timp de o lună şi jumătate, elevii, părinţii şi profesorii au păzit Liceul „Alexandru cel Bun" ca să nu intre miliţia separatistă în curte. După acel conflict părinţii au depus cereri la Curtea de la Strasbourg, cerând respectarea dreptului la educaţie.

„Dosarele se află la Marea Cameră care ar trebui să ia o decizie, dar acum totul depinde de un al dosar, Al-Skeni, împotriva Angliei, care se referă la problema jurisdicţiei", spune Alexandru Postică, avocatul reclamanţilor.

Republica Moldova



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite