Lupta cu naţionalismul în RSSM (II)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Basarabenii care aveau alte viziuni despre Uniunea Sovietică puteau ajunge la Spitalul de nebuni. Aşa a păţit Gheorghe David, un inginer din Capitală, după ce le-a scris prim-secretarilor de la Kremlin.

În perioada sovietică au existat numeroase campanii împotriva naţionalismului. Una dintre ultimele a fost lansată la 3 august 1982, atunci când Biroul Politic al Partidului Comunist al RSSM adoptă decizia „Despre manifestările naţionaliste în republică şi măsurile în vederea consolidării educaţiei ideologico-politice şi internaţionaliste a oamenilor muncii". Această hotărâre a fost în vigoare până la sfârşitul anilor 1980, iar una dintre victimele campanii a devinit inginerul Gheorghe David.

În anii 1970 acesta susţinea că, aidoma Rusiei ţariste, Uniunea Sovietică s-a creat prin forţa armelor. În susţinerea ideilor sale, David făcea referire la clasicii marxismului, la Engels, Marx, dar şi la Lenin, la paginile în care aceştia recunoşteau caracterul românesc a majorităţii populaţiei Basarabiei şi condamnau politica de expansiune imperială a ţarilor.

În ceea ce priveşte imperialismul sovietic, basarabeanul făcea trimitere la Pactul sovieto-german din 23 august 1939, potrivit căruia URSS împarte cu Germania nazistă sferele de influenţă în Europa de Est, Moscovei revenindu-i Basarabia, parte componentă a României. Gheorghe David a criticat de asemenea decizia de invadare a Cehoslovaciei în 1968, un argument în plus, spunea el, că Uniunea Sovietică este un imperiu. Pentru opiniile curajoase, în 1974 a fost chemat la KGB pentru a fi avertizat că în caz de „recidivare" va fi pedepsit conform Codului Penal.

DAVID „RECIDIVEAZĂ"
Încercarea de intimidare a organelor represive sovietice nu a avut efect, întrucât în 1982, imediat după moartea lui Brejnev, inginerul a trimis o scrisoare pe adresa Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, în care informa despre situaţia dezastruoasă din punct de vedere social şi economic din Uniunea Sovietică, în ansamblu, şi din RSS Moldovenească. În particular, catastrofa se explica prin cheltuielile exorbitante ale complexului militar, caracterului imperial al statului sovietic.

După moartea lui Andropov (februarie 1984), basarabeanul i-a trimis o scrisoare lui Constantin Cernenko, noul Secretar General al PCUS, în care repeta argumentele expuse în epistola expediată anterior. A urmat în aprilie 1985 o scrisoare trimisă lui Mihail Gorbaciov, proaspăt ales în funcţia de conducător al CC al PCUS.

Întrucât nu a primit răspuns nici de această dată, iar împotriva sa începuse a fi exercitate presiuni, Gheorghe David decide trimiterea unei a doua scrisori lui Gorbaciov, la 26 octombrie 1985. Totodată, el trimite acest text şi redacţiilor unor ziare sovietice şi străine, cum ar fi „Tineretul Moldovei", „Pravda", „Rahva heacle" (Tallin), „România liberă", „Unita" (ziarul Partidului Comunist Italian), „L'Humanité" (publicaţie a Partidului Comunist Francez), dar şi unor persoane private. În această scrisoare, el scria că politica externă a Uniunii Sovietice a fost imperialistă şi toată istoria sovietică abundă de falsificări. Totodată, el critică tăcerea istoricilor referitor la conţinutul Pactului sovieto-german din 23 august 1939.

David arăta, de asemenea, că moldovenilor le este interzis să se aboneze publicaţiile periodice din România, cere vânzarea liberă a cărţilor româneşti şi rularea filmelor în română, fără dublarea lor în rusă. Pe lângă mesajul antisovietic, anti-imperial, Gheorghe David aducea o critică aspră ideologiei comuniste, apreciind comunismul drept un sistem bazat pe minciună şi pe exploatarea populaţiei. El sublinia că experienţa celui de-al Doilea Război Mondial a demonstrat lumii întregi nevoia de a asigura un viitor mai bun, „mai liniştit şi mai abundent, fără imperii şi fără războaie".

INTERNAT LA PSIHIATRIE
În 1986, ca urmare a acestor acte de curaj, Gheorghe David a fost retrogradat pe linie profesională, devenind simplu muncitor. La 1 august 1986, în timpul unei deplasări de serviciu la Tiraspol, a fost arestat. În cadrul interogatoriului, i s-a spus că regimul sovietic dispune de mijloace necesare pentru a-i „spăla creierii" şi că va simţi în curând acest lucru.

După câteva luni de detenţie preventivă, David a fost internat în Secţia psihiatrie criminală a închisorii din Chişinău, unde a fost supus „tratamentului" promis de autorităţi. În decembrie 1986, o comisie specială de psihiatri l-au diagnosticat ca alienat mintal. Principalele „argumente" invocate de comisie în favoarea stabilirii acestui diagnostic erau părerile lui despre încălcarea suveranităţii şi independenţei Cehoslovaciei în 1968 şi a Afganistanului în 1979 de către Uniunea Sovietică, precum despre identitatea limbii „moldoveneşti".

Judecarea şi condamnarea lui Gheorghe David au avut loc la 12 ianuarie 1987, în lipsa acestuia. Abia în vara anului 1988, ca urmare a materialelor publicate în presa sovietică, în condiţiile unei libertăţi din ce în ce mai largi, precum şi a protestului unor organizaţii pentru protecţia drepturilor omului din străinătate, precum Amnesty International, sau a unor posturi de radio ca „Europa Liberă", acesta a fost eliberat.

În anii următori David a participat şi a luat cuvântul la numeroase mitinguri organizate de Mişcarea de Eliberare Naţională de la Chişinău, contribuind şi astfel la trezirea conştiinţei naţionale româneşti a moldovenilor din stânga Prutului.

În cadrul interogatoriului, i s-a spus că regimul sovietic dispune de mijloace necesare pentru a-i „spăla creierii" şi că va simţi în curând acest lucru.
Igor Caşu, Istoric

Punea la îndoială crearea URSS
Gheorghe David s-a născut în 1943 în satul Pepeni, raionul Sângerei (fostul Lazovsk). În 1970 a absolvit Institutul Politehnic din Chişinău. În perioada 1970-1979 a lucrat la Institutul de Proiectare „Selenergproiect" şi în administraţia „Moldglavenergo", ulterior fiind încadrat în alte organizaţii de profil. La începutul anilor 1970, Gheorghe David şi-a exprimat deschis viziunile sale cu privire la natura sistemului comunist şi la maniera în care a fost creat statul sovietic. El punea la îndoială unul dintre miturile principale ale regimului: cum că URSS ar fi fost creat prin libera exprimare a popoarelor.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite