Iurie Leancă: „Corupţia nu are frontiere“

Guvernul din Republica Moldova a declarat război corupţiei, care s-a infiltrat în instituţiile statului. Ministrul de Externe de la Chişinău povesteşte în înterviul acordat „Adevărul“despre practicile unor judecători şpăgari şi despre cum au scăpat doi diplomaţi moldoveni contrabandişti de pedeapsă.

Iurie Leancă spune că infiltrarea corupţiei în mentalitatea cetăţenilor este extrem de periculoasă. Şeful diplomaţiei de peste Prut asigură însă investitorii străini că ţara sa prezintă numeroase avantaje. Printre acestea se numără apartenenţa la zona de liber schimb a CSI şi taxele mai mici ca în UE.

România a organizat operaţiuni de amploare la vămi, inclusiv la Albiţa, urmate de arestări. Contrabandă doar de-o parte a frontierei nu prea e posibil. Are Chişinăul în vedere acţiuni similare la vămile sale?

Acesta este doar un aspect al fenomenului corupţiei, care a luat amploare în Republica Moldova. Corupţia afectează securitatea statului, pentru că s-a infiltrat în mai multe instituţii ale statului, şi cel mai periculos este, că s-a infiltrat în mentalitatea noastră. Acesta este şi motivul pentru care foarte mulţi cetăţeni moldoveni nu-şi mai văd viitorul în ţara noastră. Lupta cu acest fenomen este un imperativ pentru a asigura stabilitatea şi funcţionalitatea statului în Moldova.

Totuşi, operaţiuni anticorupţie ca în România vom vedea la frontierele Republicii Moldova?

Sunt Ministru de Externe, nu ministru de Interne, nici Procurorul general. Ceea ce ştiu eu, este că trebuie să rezolvăm această problemă într-un mod sistemic, de la rădăcini. Corupţia la vămă, la care vă referiţi, este doar ce se vede la suprafaţă. Marţi, premierul Filat s-a întâlnit cu ambasadorii UE la Chişinău şi cu ambasadorul SUA, şi au discutat exact despre nevoia reformării poliţiei şi a Justiţiei, pentru că fără reforma lor nu vom reuşi să luptăm împotriva corupţiei. Vă dau un exemplu, am concediat doi angajaţi ai Ministerului de Externe de la Chişinău, prinşi în flagrant, la Albiţa, cu ţigări, oameni care-au abuzat de statutul lor de diplomaţi. Au făcut recurs în instanţă. Unul a câştigat creând un precedent, al doilea a făcut la fel. Avem însă nevoie de expertiză europeană în reformarea instituţiilor. Ne propunem un lucru important, să nu reinventăm bicicleta. Vrem să preluăm tot ceea ce funcţionează în UE. Dacă în Georgia au reuşit să reformeze poliţia, crescând încrederea populaţiei în această instituţie, inclusiv în poliţia rutieră, la 85%, iar Georgia era pe timpul URSS, „ţara unde totul se putea cumpăra şi totul se vindea", putem şi noi să facem în Republica Moldova o astfel de schimbare calitativă, care să nu fie făcută într-o perioadă mare de timp.

Aţi abordat subiectul şi la Bucureşti?

Am discutat şi cu domnul Baconschi despre interacţiunea serviciilor vamale româneşti şi moldovene, inclusiv serviciul de grăniceri, pentru că, ştim, corupţia nu are frontiere. Atâta timp, cât în Moldova ţigările vor fi mai ieftine, tentaţia de a face trafic de ţigări, în cantităţi mai mici sau mai mari, e în firea omenească. Discutăm despre controlul comun la vămi de mai mulţi ani. România a putut face aceasta cu Ungaria, de ce nu am putea face acest lucru şi la frontiera peste Prut?

Odată cu intrarea României în spaţiul Schengen vor fi înăsprite controalele la frontieră şi de partea moldovenească?

Sper intarea României în aranjamentele Schengen nu va face frontiera noastră mai puţin transparentă. Ea trebuie să fie mai puţin permeabilă, dar sub nicio formă mai puţin transparentă.

SCHENGEN, AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE PENTRU MOLDOVENI

Ce înţelegeţi prin frontieră transparentă?

Frontieră transparentă, în sensul, în care nu creează probleme pentru comunicare şi pentru circulaţia cetăţenilor. Avem această zonă de mic trafic la frontieră şi sunt convins că intrarea României în Schengen nu va produce probleme suplimentare. Eu văd şi avantaje pentru noi în aderarea României la Schengen. În baza viziei româneşti, cetăţenii moldoveni vor putea călători în întreg spaţiul Schengen. Sigur că există şi un dezavantaj: astăzi moldovenii primesc viză românească gratis, în momentul aderării vor trebui să plătească. Poate vom găsi o soluţie pentru cetăţenii Republicii Moldova cu titlu de excepţie, aşa cum au propus polonezii pentru cetăţenii ucraineni.

TAXE MAI MICI, FORŢĂ DE MUNCĂ MAI IEFTINĂ

Aţi vorbit şi de relaţiile comerciale cu România. Am auzit mai mulţi investitori străini în România vorbind de o relocare a afacerilor lor mai spre Est, în Republica Moldova? Ce avantaje prezintă ţara dvs. În comparaţie cu România?

Nu m-aş axa pe relocare. Cred că este spaţiu suficient pentru investiţii în România şi a-şi extinde investiţiile şi în Moldova. Relocare înseamnă că se închid locuri de muncă în România şi nu ar trebui să fiu eu avocatul unei astfel de soluţii. Este evident că mulţi oameni de afaceri din Europa Occidentală caută forţă de muncă bine calificată dar mai ieftină şi în condiţii comparabile cu cele din România, Ungaria care deja sunt membre UE.

Aşadar Republica Moldova atrage investitorii prin forţă de muncă mai ieftină şi taxe mai mici?

În anumite sectoare avem şi taxe mai mici (decât România). Moldova prezintă şi avantajul apartenenţei la zona de liber schimb în cadrul CSI. În momentulm când produci ceva în Republica. Moldova poţi exporta pe marea piaţă a Rusiei, în Ucraina, în Belarus fără accize suplimentare. Pentru a creea o stabilitate a regulilor jocului mai trebuie să facem reformele în domeniul judecătoresc. Dacă ajunge în instanţe, investitorul vrea să fie sigur, că aceasta va lua o decizie în funcţie de lege şi nu de interesele meschine ale unui sau altui judecător, cum se mai întâmplă. Mi-a povestit un fost ambasador european cât de bine erau organizate instanţele din Republica Moldova. Când o companie a ţării lui a avut o problemă în instanţă, în Moldova, a găsit un judecător foarte receptiv, foarte bine organizat, cu conturi off-shore, garanţii că se „plăteşte" la timp. Noi nu avem nevoie de aşa ceva. Avem nevoie de stabilitate, de previzibilitate.

În vizita sa la Chişinău, vicepreşedintele SUA, Joe Biden a declarat că America susţine integritatea şi suveranitatea Repubilcii Moldova, dar nu a spus că vrea retragerea trupelor ruse din ţara dvs. În contextul, în care Biden tocmai s-a întors de la Moscova unde s-a dus cu scopul de a reseta relaţiile ruso-americane, ce şanse există ca vizita sa să dezgheţe conflictul transnistrean?

Vizita sa, pe care unii politicieni şi analişti de la Chişinău au calificat-o drept istorică, va fi în măsură să ne sprijine în acest proces de transformare a Republicii Moldova, de modernizare şi europenizare. Inclusiv pe astfel de subiecte, care se numesc conflictul îngheţat transnistrean, reforma în instituţii de forţă - fără de care nu vom reuşi să facem statul funcţional- cum ar fi poliţia, procuratura, justiţia. Declaraţiile făcute de Joe Biden la Chişinău ne vor permite, cel puţin, să impulsionăm dialogul, inclusiv pe subiectul tranistrean.

Până acum au existat progrese în chestiunea transnistreană?

În 2010 am reuşit să atragem atenţia mai multor ţări europene asupra acestui subiect, să mutăm tema Transnistriei de la periferia relaţiilor dintre Occident şi partenerii noştri din Est, Rusia şi Ucraina. Fără o angajare şi mai puternică a americanilor, acest efort poate fi unul incomplet. Vizita vicepreşedintelui Biden, discuţiile pe care le-a avut dumnealui şi la Moscova, eforturile concertate ale ţărilor europene, în mod special ale Germaniei, ar putea să creeze un context pentru o schimbare cantitativă şi calitativă în felul în care am ştiut noi până acum să discutăm subiectul.

În formatul cunoscut 5+2 (Chişinău, Tiraspol, OSCE, Ucraina, Rusia + UE şi SUA)?

Da, e unicul format, pe care-l avem acum, care are un anumit potenţial, asigură un anumit echilibru de forţe şi care ne pune la dispoziţie resurse politice, comerciale, economice şi morale pentru a debloca acest proces (n.r. - de soluţionare a conflictului transnistrean). Până la a discuta şi a găsi o soluţie privind statul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova rezolvăm mărunte probleme care sunt însă un impediment.

Daţi-ne, vă rog, câteva exemple concrete de probleme rezolvate..

Am rezolvat problema circulaţiei trenurilor între Chişinău şi Odessa, care fusese sistată în 2006. Din 2005 de pe un mal pe celălalt nu se poate telefona decât cu prefix internaţional, cu costuri adiţionale foarte mari. Discutăm acum despre cum putem reveni la o comunicare civilizată şi firească pentru telefonia fixă. Mai avem probleme de interacţiune economică între malul stâng şi cel drept al Nistrului, unde încă avem mai multe bariere. Sau cooperarea poliţienească, pentru că, ştim, criminalitatea nu are frontieră. Astăzi, dacă cineva săvârşeşte o crimă pe malul stâng, poate fugi pe cel drept, fără probleme. Dacă rezolvăm problemele aparent mici, creăm un cadru pentru rezolvarea situaţiei din Transnistria.

DOUĂ PODURI NOI

Cu ce rezultate plecaţi în urma întrevederii avute la Bucureşti cu ministrul de Externe Teodor Baconschi?

Am vorbit, printre altele, despre atragerea investiţiilor româneşti în Republica Moldova, despre proiectele transfrontaliere, începând de la podurile care urmează să fie reconstruite. Am propus colegilor de la Bucureşti să adresăm o scrisoare comună celor doi premieri, aşa cum am reuşit să facem şi în anul 1998, pentru reconstrucţia a două poduri de la Leova şi de la Nisporeni, distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Am vorbit despre proiecte concrete, care pot beneficia de sprijin financiar din partea UE, spre exemplu interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova cu cele româneşti, ceea ce înseamnă conectarea cu sistemul energetic european. Am discutat şi despre relaţia Republicii Moldova cu UE şi despre rolul României în promovearea acestei agende. Deschiderea Moldovei spre UE rămâne un obiectiv extrem de important. Avem probleme şi obiective, pe care trebuie să le rezolvăm în următoarele luni şi care sunt esenţiale pentru a schimba percepţia Bruxelles-ului asupra Republicii Moldova, însemnând trecerea ei de la categoria de ţări, cu care doar se cooperează la categoria ţărilor care devin eligibile pentru aderarea la UE. Rolul României este pe de-o parte, de a ne transmite experienţa, pe care a acumulat-o în timpul procesului de aderare la UE, începând cu armonizarea legislaţiei şi terminând cu preluarea sistemului fitosanitar. Pe de altă parte, al doilea rol al României ţine de lobbyul pe care ni-l face în concertul european. România alături de Franţa, Polonia, Ungaria şi Lituania a iniţiat „Prietenii Republicii Moldova", şi am convenit cu ministrul Baconschi să organizăm în aprilie o nouă întâlnire informală a membrilor acestui grup.  

Tratatul de bază, pe care preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, l-a mai adus în discuţie, a figurat pe agenda discuţiilor avute în România?

În 2010, am reuşit să avansăm într-un mod exemplar în completarea cadrului juridic bilateral. Mă refer la semnarea şi punerea în aplicare a acordului de mic trafic la frontieră, Tratatul privind regimul frontierelor, acorduri sectoriale semnate anul trecut şi declaraţia privind parteneriatul strategic semnat în 2010. Astăzi, există condiţiile pentru a valorifica potenţialul acestui cadru. Dacă va mai fi nevoie să-l completăm ulterior, loc pentru mai bine este mereu. Dacă în dialogul bilateral vom ajunge la înţelegerea mutuală că este nevoie de încă un document, vom vedea cum se va numi, şi care-i va fi conţinutul. În momentul, în care vom ajunge la această înţelegere, dacă va fi musai, vom purcede.

"Pentru oamenii de afaceri occidentali, Moldova prezintă avantajul apartenenţei la zona de liber schimb în cadrul CSI."

"Dacă ajunge în instanţe, investitorul vrea să fie sigur, că aceasta va lua o decizie în funcţie de lege şi nu de interesele meschine ale unui judecător sau ale altuia."

Impuls american

Şeful diplomaţiei moldoveneşti este convins că vizita pe care vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a efectuat-o la Chişinău, va impulsiona rezolvarea conflictului transnistrean. Ministrul Leancă spune că rezolvarea problemei începe cu reluarea traficului feroviar în zonă şi convirbiri telefonice fără prefix între cele două maluri ale Nistrului.