Adevarul.ro

,De la „incompetenţă" până la „curaj politic", asupra fostului premier a plouat cu caracterizări. Se înţelege ceva din ele?

Cândva, pe vremea când era parlamentar de Opoziţie, dl Emil Boc făcea o impresie bună. Îi „prindea cu ocaua mică" pe cei aflaţi atunci la Putere, era bătăios, vorbea bine şi la obiect de la tribuna Parlamentului. Unele organizaţii ale societăţii civile şi câţiva editorialişti îl considerau drept unul dintre puţinii care fac o Opoziţie consecventă faţă de Puterea tot mai hrăpăreaţă şi derapantă a PSD-ului lui Adrian Năstase. Ajuns premier în plină criză, a trebuit să suporte criticile. E natural. De-a lungul activităţii sale în fruntea Guvernului, a avut parte de tot felul de caracterizări. Probabil că lucrul care s-a spus cel mai des este că a fost o „marionetă mânuită de la Cotroceni" (cu variaţiuni: „păpuşă", „momâie", „guvernul Băsescu-Boc", „guvernul Udrea-Boc" etc.). S-a mai spus că e incompetent, că îşi dă cu părerea despre toate, dar nu se pricepe de fapt la nimic, că e „provincial" şi stă sub o pălărie prea mare, că în Europa nu-l bagă nimeni în seamă, că e demagog, că „stă în fruntea celui mai prost guvern din ultimii 20 de ani". Protestele din ultima vreme au adăugat şi alte „epitete". Repliaţi, susţinătorii săi n-au economisit nici ei aprecierile: „cel mai bun guvern din ultimii 20 de ani", „un om politic responsabil", „dacă nu era el, am fi ajuns ca Grecia". De cele mai multe ori, aceste caracterizări nu aveau în spate vreun argument bazat pe fapte, ci mai degrabă exprimau emoţii şi impresii.

După demisie, reprezentanţii Opoziţiei au reluat tema „incompetenţei", iar reprezentanţii Puterii l-au plasat direct în istorie, ca „salvatorul ţării în vremuri de criză". Până şi editorialiştii care n-au ratat nicio ocazie de a-l critica, ironiza sau „ciupi" au tras linie şi i-au făcut, pe bază de fapte, un portret onorabil: după mandatul său,  ţara rămâne cu „cel mai mic deficit din ultimii 22 de ani, inflaţie la un minim istoric, creştere economică în plină criză".

Pentru un observator neutru şi raţional, e imposibil de înţeles, din toate aceste caracterizări care se bat cap în cap, cum a fost de fapt guvernarea dlui Emil Boc. Guvernanţii sunt mediocri, „clasa politică" e sub aşteptări, de acord. Dar „stilul" românesc de a arunca în toate direcţiile cu vorbe mari şi cu interminabile lamentări, de a da cu părerea pe bază de emoţii şi sentimente, de a desconsidera argumentele şi raţiunea este şi el o cauză a faptului că încă orbecăim prin democraţie şi ne scuipăm în sân de frica „dictaturii".

Mircea Vasilescu este redactor-şef „Dilema veche" şi scrie pentru ''Adevărul''