Scenariul unei preluări ostile

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă acestea sunt justificările reale ale procedurii de demitere, USL face jocul Rusiei din pură prostie

Oare cum percepe un observator neutru, din afară, evenimentele care au precedat şi succedat referendumul din România?

Dacă am încerca să ne dedublăm şi să extragem doar momentele definitorii, am realiza că scenariul arată ca o transpunere a ceea ce în afaceri se numeşte „preluare ostilă" (hostile takeover). Mai întâi, o parte dintre „acţionari", aparent în minoritate, au convocat o „AGA" unde au cerut înlocuirea „managementului". Surprinzător, câţiva membri ai majorităţii au defectat şi primul scop a fost atins. Asta s-a petrecut la moţiunea împotriva Guvernului Ungureanu. Acela a fost adevăratul moment iniţial; schimbarea preşedinţilor celor două Camere şi a Avocatului Poporului n-a făcut decât să ridice vălul de pe miza ascunsă - trecerea „pachetului de control" în alte mâini. Poate chiar vânzarea sa.

Ce-ar mai constata observatorul cel neutru? Că noua majoritate nu numai că l-a suspendat şi pe preşedinte, iar apoi i-a trimis la plimbare pe partenerii tradiţionali, sfidându-le îngrijorarea, dar a mai şi restrâns şansele unei justiţii regulatoare. Şi că, drept urmare, populaţia României e divizată, principalele instituţii îşi contemplă slăbiciunile, iar reprezentanţii lor se hrănesc cu jumătăţi de încredere.

Care sunt efectele strategice? Putem vorbi despre o trădare, voită sau nu? Şi, dacă da, cine este beneficiarul?

Să presupunem că ceea ce se întâmplă acum este doar o bătălie internă, din cauza nemulţumirilor acumulate cu precădere în ultimii 4 ani. În acest caz, USL, ca formaţiune la guvernare, se dovedeşte incapabilă să joace jocul global în interesul ţării, deoarece sabotează, pentru mize personale şi pentru spaime de grup, acea linişte fragilă care se înfiripă când te bazezi pe un altul: pentru aliaţii din NATO şi pentru ţările din UE, statul român a devenit, în câteva săptămâni, scena unor fracturi logice. (Nu e stranie dispariţia drapelului NATO din dreapta preşedintelui interimar, atunci când se adresează naţiunii?)

Consecinţă: România este percepută ca o vulnerabilitate, atât militar, cât şi politico-economic. Consecinţele consecinţei: pe de o parte, punerea sub semnul întrebării a oportunităţii de a amplasa aici scutul american anti-rachetă, iar, pe de altă parte, diminuarea fondurilor europene şi amânarea intrării în Schengen. Din prima perspectivă, Rusia este beneficiar direct, din a doua - indirect, ca alternativă de "investitor".

Să presupunem, de dragul echilibrului, că Traian Băsescu ar periclita viitorul României: în primul rând, prin angajamentul de partea Americii, ceea ce ar presupune şi cedarea de resurse naturale în schimbul protecţiei armate, iar în al doilea rând, prin susţinerea necondiţionată a proiectului Statelor Unite ale Europei, care ar transfera prea multe prerogative naţionale către Bruxelles. În acest caz, cum se explică faptul că aceste teme lipsesc din dezbaterile acestor luni toride?

Lui Băsescu, USL îi reproşează politizarea justiţiei, scăderile de salarii, atmosfera otrăvită şi însuşirea de atribuţii ale premierului. Fie acestea sunt justificările reale ale procedurii de demitere, şi-atunci USL face jocul Rusiei din pură prostie şi fără a propune vreo alternativă naţională, fie ele reprezintă pretexte sau doar subiectele „îngăduite" în spaţiul public, şi-atunci am putea vorbi despre trădare în cel mai propriu sens al acestui termen.

Mesajul referendumului este o „combinată": românii îşi doresc o coabitare, cel puţin până la alegerile din toamnă. Dacă însă referendumul va fi validat pe baza unor liste electorale modificate, asta va însemna nu doar compromiterea Guvernului, care îşi va recunoaşte implicit dizabilitatea aritmetică, ci şi a întregului stat român, primul din lume care face tot ce-i stă în putinţă să-şi micşoreze populaţia oficială.

Mai puţini, scindaţi şi incapabili să ne numărăm singuri, nici măcar ostili preluării n-am mai fi.

Mihnea Măruţă este redactor-şef al ziarului „Adevărul"

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite